Iașul excelează în diplomația universitară. Guvernul îl ignoră

 

* Datele oficiale arată că, în ultimii cinci ani, peste 10.900 de studenți internaționali au absolvit universitățile de stat din Iași. Nu Bucureștiul, nu Clujul, nu Timișoara – ci Iașul. Orașul care de cele mai multe ori apare pe harta României doar când se blochează A8 sau când se organizează câte un miting pentru autostradă... Tinerii aleg Iașul nu pentru că ar fi cel mai accesibil oraș, ci pentru că aici încă se cultivă excelența

Când spui Iași, te gândești la cultură, la istorie, la universități. Dar prea rar – și mult prea timid – ne gândim la faptul că acest oraș este cel mai mare furnizor de educație universitară pentru studenți străini din România. Un titlu câștigat nu prin campanii de imagine, ci prin consecvență, prestigiu acumulat în timp și, nu în ultimul rând, prin prețuri accesibile într-o lume educațională din ce în ce mai scumpă.

Este remarcabil cum un oraș care, aparent, nu are infrastructura, aeroportul, sau capitalul de imagine al altor centre universitare reușește să atragă și să formeze atâția tineri din afara granițelor. Medicină, informatică, economie, arte – toate domeniile sunt reprezentate. Iar această performanță se petrece fără o strategie coerentă de branding universitar la nivel local sau național.

Iașul este un produs de calitate care nu are ambalaj. Este o poveste de succes scrisă cu modestie și fără PR.

Galațiul, surpriza topului

Iașul își reconfirmă, așadar, poziția de lider academic național, cu un record impresionant: în ultimii cinci ani, universitățile de stat din capitala Moldovei au eliberat nu mai puțin de 10.908 diplome de absolvire pentru studenți străini. Este cel mai mare număr la nivel național și reflectă atractivitatea tot mai mare a Iașului în rândul tinerilor din afara granițelor. Potrivit datelor oficiale, furnizate de Ministerul Educației, cifrele includ absolvenți de licență, masterat și doctorat, din peste 100 de țări. Ceea ce până acum era o percepție generală, devine un fapt concret, susținut de statistici fără echivoc.

Poziția secundă este ocupată de Galați, o adevărată revelație academică, cu o singură universitate de stat – Universitatea „Dunărea de Jos”. În total, 7.144 de tineri străini au absolvit aici în ultimii cinci ani, ceea ce înseamnă o medie anuală remarcabilă de 1.429 de absolvenți, cifră ce depășește instituții prestigioase din București sau Cluj-Napoca.

Pe locul trei se află Bucureștiul, cu sub 7.000 de absolvenți străini, urmat de Cluj, cu sub 6.000 – ambele orașe fiind surclasate în mod neașteptat de Galați și Iași.

UMF Iași, locomotiva educației internaționale

Când vine vorba despre licență, Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași conduce clasamentul cu 3.696 de absolvenți străini. Este urmată de UMF București (2.916) și Universitatea din Galați (3.211), iar pe locul patru vine Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, cu 2.756 de absolvenți străini de licență.

La studii de masterat, Galațiul se detașează cu 3.892 de absolvenți, devansând Iașul (UAIC – 2.756), Clujul (UBB – 1.130) și Suceava (1.117).

Pentru studiile doctorale, liderul național este Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, cu 255 absolvenți străini, urmată de UAIC Iași (126) și Universitatea Politehnică București (77).

 

Iașul este un oraș universitar care atrage mii de tineri din Republica Moldova, Israel, Franța, Tunisia sau Italia. Are o universitate de medicină care bate recorduri de înmatriculare, o universitate clasică (UAIC) care încă formează elite umaniste și științifice, o politehnică ce produce ingineri pentru întreaga Europă. Are chiar și arte și științele vieții – domenii de nișă care înfloresc în umbră. Dar pierde vizibilitate. Pierde oportunitatea de a transforma aceste cifre în resurse de dezvoltare locală, în afaceri educaționale, în turism academic, în inovație multiculturală.

 

Iașul riscă, din păcate, să piardă oameni valoroși – studenți care, după absolvire, nu rămân în Iași pentru că orașul nu le oferă motive. Nici locuri de muncă suficient de dinamice, nici huburi internaționale, nici oportunități de integrare reală.

În total, în centrul universitar Iași, cele mai multe diplome pentru studenți străini au fost emise de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” – 4.598, UMF Iași – 3.723, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” – 1.883, Universitatea de Științele Vieții – 409, Universitatea Națională de Arte „George Enescu” – 295.

Aceste date consolidează statutul Iașului ca principal pol academic pentru studenții internaționali din România.

De ce aleg studenții străini România?

Printre motivele invocate frecvent de studenți se regăsesc costurile reduse ale taxelor de școlarizare, nivelul scăzut al prețurilor pentru chirii și trai, diplomele recunoscute internațional, mai ales în domeniul medical, oportunitatea de a învăța în limba engleză sau franceză.

La nivel național, în ultimii 5 ani, cei mai mulți absolvenți de studii universitare (licenţă, masterat și doctorat) ai instituțiilor învăţământ superior de stat, care nu deţin cetăţenie română, provin din Republica Moldova – 27.669, Israel – 4.345, Franța – 3.226, Germania – 1.579, Italia – 1.474 și Tunisia – 1.176. La capitolul opus, câte 1 absolvent provine din Martinica, Malawi, Madagascar și Republica Dominicană.

 

Într-o Europă a mobilității, Iașul devine an de an un punct de atracție pentru tineri din întreaga lume – din Franța până în Maroc, din India până în Grecia. Vin aici pentru medicină, informatică, drept sau litere. Și pleacă, adesea, vorbind românește mai bine decât mulți dintre aleșii din Parlamentul României.

 

În timp ce alte orașe primesc miliarde pentru dezvoltarea unor „campusuri integrate” – care mai degrabă seamănă cu proiecte imobiliare mascate – universitățile ieșene luptă cu subfinanțarea, birocrația și cu o cruntă lipsă de sprijin politic.

Pe fonduri europene, Iașul performează decent. La diplomație universitară, excelează. Dar pe recunoaștere națională? E invizibil. Când vine vorba de investiții reale, Bucureștiul mimează sprijinul, dar trimite doar promisiuni și studii de fezabilitate care nu duc nicăieri.

Românii pleacă masiv în străinătate, în timp ce tineri din alte țări vin să studieze aici. Ce paradox mai mare poate exista? Tinerii aleg Iașul nu pentru că ar fi cel mai accesibil oraș, ci pentru că aici încă se mai face excelență. Chiar și fără infrastructură. Fără susținere. Fără autostradă. Doar cu muncă și reputație academică.

Cât timp va mai rezista Iașul în acest dezechilibru? Cât timp mai putem exporta educație, dar importa dezinteres?

Daniel BACIU