Iașul, între profit și oameni. Cum s-a schimbat orașul în ultimii zece ani

 * în doar un deceniu, Iașul s-a transformat radical * au apărut clădiri noi, huburi IT, tramvaie moderne, dar și trafic sufocant, cartiere haotice și identitate urbană fragilă * mulți se întreabă dacă este un oraș pentru oameni sau pentru profit

 

 Dacă ar fi să ne urcăm într-un tramvai din 2015 și să coborâm în 2025, probabil că Iașul ne-ar părea o combinație amețitoare de ambiție, aglomerație și contrast. În zece ani, orașul a crescut pe verticală, s-a întins spre margini și a devenit tot mai prezent în hărțile marilor investitori. Dar în spatele cifrelor, unii ieșeni încep să se întrebe: Iașul devine un oraș pentru oameni sau doar pentru profit?

  

 

  Dinamică vizibilă, identitate fragilă

 

 

   Într-un deceniu, Iașul a cunoscut o dezvoltare urbană accelerată. Palas Mall, Palas Campus, tramvaiele noi, achiziționate în etape, au schimbat fața transportului public, iar zone precum Smârdan, Sfântul Andrei sau Sfântul Lazăr par de nerecunoscut față de acum zece ani. Totodată, fostele zone industriale au fost reconvertite în centre comerciale, campusuri tehnologice sau cartiere rezidențiale.

 

Dar această dezvoltare are și reversul medaliei. „S-a construit mult, dar nu întotdeauna coerent. Uneori pare că alergăm după modernitate fără să ne punem întrebarea esențială: Pentru cine facem acest oraș?”, au atras atenția câțiva activiști de mediu.

 

  Expansiunea imobiliară, deși benefică economic, a pus presiune pe infrastructura existentă. Cartierul Bucium, de pildă, a devenit simbolul „dezvoltării fără trotuare”. În același timp, zone precum Păcurari, Copou și Tătărași suferă din cauza construcțiilor masive care „șterg” fața veche a orașului.

 

   Cartierele vechi – Tătărași, Nicolina, Copou – sunt acum amestecuri eterogene de blocuri vechi și turnuri noi, cu puține spații comune reale. În Bucium, dezvoltările rezidențiale s-au extins spectaculos, dar trotuarele și transportul public au rămas în urmă. În Valea Lupului și Rediu, populația aproape s-a dublat, dar școlile și grădinițele s-au aglomerat până la refuz. Orașul are un metabolism prea rapid, iar consecințele se văd: trafic, poluare, segregare.

  

 

  Ce s-a câștigat totuși?

 

 

   Nu putem ignora lucrurile bune. Iașul e astăzi un pol universitar și IT în plină efervescență. Huburi ca Fab Lab, acceleratorul de la Palas Campus sau inițiativele studențești dau orașului o energie creativă remarcabilă. Grădina Botanică a fost modernizată, s-au amenajat spații verzi în foarte multe zone. Străzile din zona centrală ori Copou au început să respire altfel, cu trotuare refăcute, mobilier urban decent și inițiative culturale în aer liber. Pentru viitorul apropiat, specialiștii vorbesc despre trei direcții majore: digitalizarea orașului, cu aplicații de tip smart-city, parcări gestionate digital, date publice deschise. Este începutul unui Iași „inteligent”, în care oamenii să aibă un cuvânt de spus. Mobilitatea alternativă este un al doilea subiect de dialog. Se discută extinderea rețelei de piste pentru biciclete, modernizarea gării și conectarea Aeroportului cu orașul printr-o linie rapidă de transport. Între promisiuni și realitate, mai e însă un drum lung.

 

 Reechilibrarea urbană este un alt topic, cu accent mai mare pe locuirea decentă, spații publice pentru comunități și echitate în distribuția resurselor între cartiere. Tot mai multe voci cer bugete participative și urbanism „cu ochii la oameni”.

 Orașul nu se construiește doar în consilii locale și birouri de arhitectură. Se construiește și în felul în care îl folosim, îl iubim, îl protejăm. Prin civism, prin implicare, prin întrebări adresate la timp. Pentru că, deși se spune că orașele aparțin viitorului, ele vorbesc de fapt despre alegerile pe care le facem azi.

 

    Dan DIMA

 

 Dacă un ieșean plecat prin 2015 s-ar întoarce azi în oraș, s-ar simți, pentru câteva clipe, într-un loc complet nou. De la zeci de clădiri înalte care conturează un nou skyline, până la bulevarde reconfigurate, tramvaie moderne, restaurante cochete și huburi creative, Iașul s-a schimbat. Dar odată cu salturile vizibile, au venit și provocările: trafic aglomerat, blocuri răsărite în cartiere istorice, presiune pe spațiile verzi și o nevoie acută de direcție urbană clară.