Iașul, loc al memoriei și al solidarității. A X-a ediție a „Marșului Vieții”

Între 7 și 11 septembrie 2025, Iașul a fost gazda unui eveniment de o puternică valoare simbolică și istorică: cea de-a X-a ediție a „Marșului Vieții”. Manifestarea, organizată în parteneriat cu Comunitatea Evreilor din Iași și cu sprijinul rabinului Josef Wasserman din Israel, a marcat 84 de ani de la Pogromul din iunie 1941, unul dintre cele mai sumbre episoade din istoria orașului și a României.

Evenimentul a reunit membri ai familiilor victimelor și supraviețuitorilor, oficialități centrale și locale, diplomați, reprezentanți ai cultelor religioase, dar și mulți ieșeni care au dorit să participe la acest act de memorie colectivă.

Amintirea unei tragedii care nu trebuie uitată

Pogromul de la Iași, petrecut în vara anului 1941, a însemnat moartea a zeci de mii de evrei – bărbați, femei, copii –, uciși în curtea Chesturii, pe străzi sau în „trenurile morții” care au străbătut Moldova. Pentru orașul nostru, acele zile au lăsat o rană care nu se va vindeca niciodată, dar care trebuie evocată constant pentru a preveni repetarea unor astfel de atrocități.

„Marșul Vieții” a devenit, în ultimul deceniu, un simbol al durerii asumate, dar și al reconcilierii și speranței. Participanții au mers pe urmele memoriei, oprindu-se la locurile de reculegere și aprinzând lumânări în cimitirele evreiești. Atmosfera a fost una de profund respect, marcată de tăcere și rugăciune.

Punctul central al manifestării a fost ceremonia de la Cimitirul Evreiesc din Iași, unde s-au ținut momente de reculegere și rugăciuni în memoria victimelor. Emoția a fost cu atât mai puternică prin prezența urmașilor celor care au pierit atunci, dar și prin mărturiile supraviețuitorilor sau ale familiilor lor.

Pe 9 septembrie, Primăria Municipiului Iași a găzduit o seară de solidaritate româno–israeliană, unde primarul Mihai Chirica a oferit diplome de recunoștință organizatorilor și participanților. La eveniment a fost prezent și Excelența Sa Erez Golan, Șef Adjunct de Misiune al Ambasadei Statului Israel în România, care a subliniat importanța păstrării memoriei istorice și a cultivării relațiilor de prietenie dintre cele două state. „Mulțumesc tuturor instituțiilor partenere pentru sprijinul în organizarea acestui eveniment emoționant și necesar, chiar obligatoriu, în special prietenului meu Josef Wasserman, precum și participanților din țară și din Israel”, a transmis primarul Mihai Chirica, în cadrul ceremoniei.

Pentru comunitatea ieșeană, aceste manifestări nu sunt doar o datorie morală, ci și o lecție pentru generațiile tinere. Istoricii atrag atenția că, în lipsa unor asemenea comemorări, riscul de a repeta greșelile trecutului crește.

De aceea, „Marșul Vieții” nu este doar o privire înapoi, ci și un apel la vigilență, toleranță și solidaritate. Într-o lume marcată încă de conflicte și tensiuni interetnice, exemplul Iașului poate deveni un model de asumare și reconciliere.

Cea de-a X-a ediție a „Marșului Vieții” a confirmat încă o dată că Iașul rămâne nu doar un oraș al culturii și istoriei, ci și unul al memoriei colective și al solidarității. Comemorarea victimelor Pogromului din 1941 reprezintă o datorie de onoare pentru comunitatea locală și pentru întreaga țară.

Prin astfel de evenimente, trecutul este păstrat viu în conștiința prezentului, iar memoria devine temelia unei societăți mai unite și mai responsabile. Carmen DEACONU