* spațiile de coworking nu mai sunt doar birouri cu internet rapid și cafea bună * la Iași, ele devin motor economic, aduc freelanceri, startup-uri și companii globale pe același teren, schimbând fața orașului și dinamica pieței muncii

Iașul s-a repoziționat discret, dar ferm, pe harta economică a României, prin explozia huburilor și a spațiilor de coworking. Ceea ce părea, acum un deceniu, o soluție exotică pentru nomazi digitali, a devenit astăzi o infrastructură vitală pentru oraș. Într-un centru universitar cu zeci de mii de studenți, coworking-ul nu mai este doar o alternativă la biroul clasic, ci o rampă de lansare pentru antreprenori, freelanceri și chiar pentru companiile care vor să testeze piața cu echipe mici și agile.

Diferența față de clădirile de birouri tradiționale este radicală. Spațiile flexibile reduc costurile fixe, oferă libertate de mișcare și, mai ales, creează comunități de profesioniști. Aici, un freelancer în domeniul IT poate lucra cot la cot cu un consultant de marketing sau cu o echipă de dezvoltatori dintr-o corporație internațională. În jurul acestor mese comune se naște o cultură de lucru colaborativă, greu de replicat în clădirile rigide de sticlă și beton.

Ieftin și bun

Prețurile, raportate la ceea ce oferă, sunt accesibile și competitive. Un birou dedicat costă între 100 și 150 de euro pe lună, un abonament flexibil pentru hot desk variază între 50 și 80 de euro, iar pentru o zi de lucru ocazională tarifele se situează între 7 și 15 euro. Sălile de conferințe se închiriază, în medie, cu 10–20 de euro pe oră, în funcție de dotări. Aceste costuri includ de obicei internet de mare viteză, zone de relaxare, cafea și ceai, bucătării comune și, adesea, spații private pentru apeluri sau ședințe restrânse.

Câștigătorii acestui model sunt multipli. Freelanceri și startup-uri care altfel ar fi rămas izolați au acum acces la rețele profesionale și resurse pe care nu și le-ar fi permis în altă parte. Companiile internaționale își reduc investițiile logistice, dar găsesc infrastructură funcțională și forță de muncă bine pregătită. Iar orașul, în ansamblu, devine mai atractiv pentru talente care altfel ar fi migrat către București, Cluj sau chiar în afara țării.

Dincolo de cifre și tarife, coworking-urile rescriu mentalități. Ele sparg tiparul rigid al muncii „9 la 5” și introduc un model adaptat la ritmul proiectelor, la colaborări imprevizibile și la creativitate spontană. Într-o epocă în care munca de acasă și izolarea digitală au început să arate limitele lor, huburile readuc comunitatea în centrul vieții profesionale.

Iașul, oraș cu o puternică tradiție academică și culturală, devine treptat și un laborator de inovație economică. „Orașul huburilor” nu mai este o etichetă de marketing, ci o realitate palpabilă care se traduce în investiții, parteneriate și locuri de muncă. Spațiile comune de lucru nu mai sunt simple birouri cu scaune moderne și cafea bună, ci infrastructura invizibilă care modelează viitorul economic al orașului.

Dan DIMA.