Iașul s-a umplut de cafenele

 * dacă în anii 2000 centrul Iașului era dominat de buticuri, librării și chioșcuri, în 2025 imaginea e complet diferită * la fiecare 50 de metri dai peste o cafenea „de specialitate”, un espresso bar minimalist sau un bistro cu meniu de brunch și cold brew

Ieșenii nu mai beau doar cafea. Ei trăiesc experiența cafelei. Cu fundal lo-fi, mese din lemn recuperat, design scandinav și barista tatuat, fiecare colț de stradă din Centru, Copou sau Păcurari pare un platou de filmare pentru TikTok sau un set dintr-un serial Netflix cu influenceri urbani.

De unde vin toate aceste cafenele?

În ultimii ani, numărul de cafenele a crescut foarte mult. O simplă căutare pe Google Maps după „cafenea Iași” oferă zeci și zeci de rezultate în jurul Palatului Culturii, Pieței Unirii și străzilor pietonale. Motivul? Costuri mai mici decât în București, o populație tânără și studențească în continuă creștere și... algoritmii rețelelor sociale. Imaginile cu flat white perfect spumat, citate scrise cu creta pe perete și lumini calde adună mii de like-uri și salvează localurile într-un singur swipe.

Cafenelele, noul business preferat în Iași

Cafenelele au devenit un soi de start-up cultural. Se deschid ușor, atrag imediat clienți „cu vibe” și cer investiții reduse dacă ai simț estetic și un prieten arhitect.

Pe site-urile de anunțuri imobiliare, tot mai mulți proprietari închiriază spații „potrivite pentru coffee shop”. De altfel, expresiile „cafenea de specialitate Iași”, „cafenele populare în Iași”, „unde să bei cafea bună în Iași” sau „cafenea instagramabilă” sunt căutate constant de mii de utilizatori lunar, potrivit datelor Google Trends. Un studiu sociologic informal (dar foarte relevant) arată că în peste 70% din postările de pe Instagram sau TikTok cu hashtag-urile #Iasi, #CoffeeTime, #CafeVibes, apare o ceașcă de cafea, un colț cozy sau o frază scrisă caligrafic pe perete. Cafenelele nu vând doar cafea. Ele vând un context. O stare. Un fundal. O identitate cool. O viață mai bună, mai creativă, mai „curată estetic”.

Dar ce pierdem în toată această „revoluție a cafelei”?

Pe cât de vizibile sunt cafenelele, pe atât de invizibile devin spațiile culturale autentice, cluburile de lectură, teatrele independente sau cinematografele de artă. În locul unui magazin vechi de viniluri, apare un coffee-to-go. În locul unei prăvălii de ceasornicarii, o cafenea vegană.

Iașul se transformă, dar nu întotdeauna în direcția conținutului profund. Cafenelele devin locuri de întâlnire fără dialog, spații frumoase fără poveste, decoruri fără conținut. Specialiștii în branding urban spun că acest fenomen nu este exclusiv ieșean. Dar în Iași a prins mai repede și mai intens. Pentru că orașul e în același timp tânăr și nostalgic, cu dor de București, dar cu suflet moldovenesc. E creativ, dar nesigur pe identitatea lui. Și vrea validare. Iar validarea se măsoară în like-uri, check-in-uri și stories repostate.

Dan DIMA

Ieșenii beau cafea, dar în realitate consumă ceva mult mai subtil: apartenență, stil, sens. Cafeneaua e mai mult decât un local. E o oglindă. Și poate ar trebui să ne întrebăm ce vedem în ea, dincolo de spuma perfectă și lumina filtrată.