Iașul, sub masca dezvoltării. Peste 11.000 de beneficiari primesc venitul minim. Lungani rămâne polul sărăciei

 * potrivit celor mai recente date publicate de Institutul Național de Statistică, în 2024 aproape 5,3 milioane de români se aflau în risc de sărăcie sau excluziune socială, în ciuda unei ușoare scăderi față de anul precedent * regiunile Nord-Est și Sud-Est rămân cele mai vulnerabile, iar județul Iași, cu o populație numeroasă și polarizată economic, se confruntă cu inegalități crescute și o presiune socială vizibilă * în luna mai s-au plătit circa 7,6 milioane de lei drept venit minim de incluziune, pentru 11.231 beneficiari din județul Iași, numărul fiind în ușoară creștere

Deși datele din 2024 indică o scădere a numărului total de români aflați în risc de sărăcie și excluziune socială, imaginea de ansamblu rămâne una îngrijorătoare. Conform Institutului Național de Statistică (INS), 5,3 milioane de persoane – adică 27,9% din populația României – continuau să se afle într-o zonă de vulnerabilitate socială, economică și materială profundă.

 

Această cifră reflectă o scădere cu 739.000 de persoane față de anul precedent și o scădere de 4,1 puncte procentuale a indicatorului AROPE (rata riscului de sărăcie sau excluziune socială), însă problema rămâne cronică în regiunile cele mai sărace ale țării.

În regiunea Nord-Est, din care face parte și județul Iași, riscul de sărăcie sau excluziune socială se menține ridicat, pe fondul unui decalaj accentuat între mediul urban și cel rural, între comunitățile cu acces la educație și infrastructură și cele izolate sau ignorate sistemic.

Județul Iași, deși este al doilea cel mai populat județ al țării și centru universitar major, se confruntă cu o inegalitate socială în creștere. Zeci de mii de ieșeni trăiesc în gospodării cu venituri sub pragul sărăciei, în condiții de deprivare materială severă sau cu acces precar la locuri de muncă stabile. Zonele din jurul municipiului Iași, dar și comunele din nordul județului sunt cele mai expuse, cu acces limitat la servicii publice și oportunități economice.

 

Unde trăiesc cei mai săraci ieșeni

 

Potrivit INS, rata sărăciei relative (AROP) a fost, la nivel național, de 19% în 2024, în scădere față de 21,1% în 2023. Aproape 3,6 milioane de persoane aveau un venit mai mic decât pragul stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. În județele din Nord-Est, printre care și Iașul, acest prag este adesea depășit doar de prezența unor surse alternative de venit, precum migrația economică a membrilor familiei.

Potrivit datelor de la Agenția Județeană pentru Plăți și Intervenșii sociale, în luna mai s-au plătit circa 7,6 milioane de lei drept venit minim de inclusziune, petru 11.231 beneficiari. Cei mai mulți sărmani sunt în comuna Lungani, 732, urmată de Iași – 504 și Mironeasa, cu 465. În aprilie, 11.069 persoane au primit ajutoare în valoare de aproape 7,5 milioane de lei, polul sărăciei fiind tot comuna Lungani.

Deși este un centru urban puternic, cu o economie în expansiune în anumite sectoare (precum IT sau învățământ superior), Iașul nu reușește să redistribuie echitabil beneficiile dezvoltării. Rata sărăciei este alimentată de locuri de muncă slab plătite, sector informal, costuri mari ale locuirii și un sistem de asistență socială suprasolicitat.

INS mai arată că 17,2% dintre români au trăit în 2024 în condiții de deprivare materială și socială severă, iar 615.000 persoane de până la 65 de ani locuiau în gospodării cu intensitate foarte redusă a muncii. Cele mai afectate categorii de vârstă sunt copiii sub 18 ani și tinerii de 18–24 de ani – adică exact segmentele care ar trebui să fie cel mai bine sprijinite pentru a ieși din cercul vicios al sărăciei.

Dan DIMA