Iașul, sufocat de betoane

La nivel declarativ, suprafața verde a municipiului Iași raportată la numărul de locuitori ar fi de 23, 95 metri pătraţi/locuitor sau cel puţin asta susţin reprezentanţii Primăriei * în realitate, suprafața este de 18,76 metri pătraţi de spații verzi pe cap de locuitor, întrucât populaţia oraşului este de 370.000 de cetăţeni şi nu 290.000 aşa cum o calculează inspectorii municipalităţii, care ţin cont de recensământul din... 2011! * oricum, şi într-o variantă şi în cealaltă, Iaşul este departe de pragul de 26 metri pătraţi/locuitor impus de UE încă de acum 15 ani! * evident, una din cauze o constituie dezvoltarea urbanistică, întrucât sunt reglementate spaţii verzi de doar 10-15% din suprafaţa totală pe care se dezvoltă o construcţie

În urmă cu doi ani, plenul Consiliului Local al municipiului Iași a dezbătut şi votat un proiect de hotărâre privind aprobarea Registrului local al spaţiilor verzi din. Documentul reprezintă o actualizare a registrului spaţiilor verzi, care are drept scop organizarea folosirii raţionale a acestora, a regenerării si protecţiei lor eficiente, cu exercitarea controlului sistematic al schimbărilor calitative si cantitative. Registrul local al spaţiilor verzi din Iași este constituit dintr-un sistem informațional de tip GIS, care cuprinde datele tehnice ale tututor spațiilor verzi, conform indicilor de calitate și cantitate, compus din planurile și hărțile, în format digital ale terenurilor definite ca spații verzi, date și informații privind speciile de arbori și vegetația existentă, arbori izolați și ocrotiți precum și terenurile degradate, lista centralizatoare a suprafețelor incluse - spații verzi/terenuri degradate - în registrul local al spaţiilor verzi. Potrivit acestui document, Iaşul dispune de o suprafaţă totală de spaţii verzi de 6.941.778 metri pătraţi. Vorbim aici de spaţii verzi cu acces nelimitat (parcuri, scuaruri, fâşii plantate), spaţii verzi publice de folosinţă specializată (grădini botanice, parcuri expoziţionale, zone ambientale şi de agrement), spaţii verzi aferente dotărilor publice (creşe, gradiniţe, şcoli, unitati sanitare sau de protecţie socială, instituţii, edificii de cult, cimitire, baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanţă), spaţii verzi pentru agrement (baze de agrement, complexuri şi baze sportive), spaţii verzi pentru protecţia lacurilor şi cursurilor de apă. Raportat la cei 370.000 de locuitori ai judeţului, rezultă o suprafață de 18,76 metri pătraţi de spații verzi pe cap de locuitor, cifră inferioară normelor impuse de Uniunea Europeană. În 2007, în momentul aderării României la UE, Iaşul ar fi avut 9,12 milioane de metri pătraţi de spaţii verzi şi o populaţie de 340.000 de locuitori, rezultând o medie de 26,82 metri pătraţi per locuitori. Exact pragul care era impus României încă din 2013 şi care, după cum, se vede treaba, nu a fost atins nici astăzi. Scriptic, însă, lucrurile stăteau mai bine întrucât funcţionarii Primăriei raportau suprafaţa verde la o cifră mult mai mică de locuitori. „Registrul Spațiilor Verzi din municipiul Iași, prevede că suprafața verde este de 695,8 ha. Numărul de locuitori din municipiul Iași, conform recensământului din 2011, este de 290.422 locuitori.  Împărțind suprafața verde a Municipiului Iași la numărul de locuitori, rezultă o suprafață de 23, 95 mp spațiu verde/cap locuitor”, se arăta într-un document al municipalităţii.

În acelaşi Registru al Spațiilor Verzi există şi o rubrică cu suprafaţa totală a terenurilor degradate. În acest moment, cifra valabilă pentru acest gen de teren este de 429.330 metri pătraţi. Presupunând că toată această suprafaţă ar fi reabilitată, suprafaţa verde per ieşean ar creşte la 20 metri pătraţi/locuitor

Un procent prea mic

Nu-i mai puţin adevărat că s-au întreprins eforturi pentru creşterea suprafeţei verde, în condiţiile în care dezvoltarea urbanistică a oraşului părea să sufoce acest lucru. Există, în acest moment, un proiect de hotărâre privind aprobarea reglementării suprafețelor minime de 30% - spații verzi aferente terenurilor care sunt transferate din extravilan în intravilan. Pentru construcţii administrative şi financiar-bancare, spaţiile verzi vor trebui să deţină minimum 15% din suprafaţa terenului, iar conformarea şi  dimensionarea  spaţiilor verzi, a plantaţiilor şi a mobilierului urban vor fi aprobate prin planuri urbanistice. La fel, pentru construcţiile de locuinţe vor fi prevăzute spaţii verzi şi plantate, în funcţie de tipul de locuire, dar nu mai puţin de doi metri pătraţi de locuitor.

Sunt reglementate spaţiile verzi şi pentru alte tipuri de construcţii. Pentru cele comericale, vor  fi  prevăzute  spaţii verzi şi plantate cu rol decorativ şi  de agrement, în exteriorul clădirii sau în curţi interioare care vor însuma între 2-5% din suprafaţa totală a terenului. În ceea ce priveşte construcţiile culturale spaţiile verzi şi plantate, spaţiile de joacă şi de odihnă, în funcţie de capacitatea construcţiei, vor deţine 10-20% din suprafaţa totală a terenului. În fine, ridicarea unui spital sau a unei clinici medicale realizarea unui parc cu o suprafaţă de 10-15 metri pătraţi.

Proiecte

Facem precizarea că şi Primăria Iaşi implementează proiecte proprii, realizate cu fonduri europene prin Programul Operațional Regional - Axa 4.2. Unul dintre acestea este „Oaza de verdeață din cartierul nostru”, un program comunitar de revitalizare a spațiilor publice abandonate sau degradate de mici dimensiuni, vizând reconversia și refuncționalizarea a 12.741 metri pătrați de teren neutilizat. Terenurile ce urmează a fi înfrumusețate sunt situate pe aleea Prof. I. Simionescu (2.664 metri pătrați), strada Bradului, nr. 17 A (4.250 metri pătrați), strada Egalității, nr. 27 A (2.519 metri pătrați), strada Butnari, nr. 13 A (1.673 metri pătrați) și strada Romană (1.635 metri pătrați). Valoarea totală a investiției este estimată la 8.081.887 de lei, cu TVA, iar durata de realizare a proiectului la 28 de luni.

Un alt proiect a vizat înfrumusețarea zonei de agrement C. A. Rosetti, acesta incluzând reconversia și refuncționalizarea a 17.912 metri pătrați de teren neutilizat și degradat. Durata de implementare a proiectului este de 36 de luni, iar valoarea sa de 13.942.773 de lei.

La nivelul Iașului, cartierele considerate cele mai „verzi” sunt Copou, Tătărași, Tudor Vladimirescu, Bucium și Galata. De asemenea, cele mai mari suprafețe de spații verzi sunt atribuite în zona Ciric, Grădina Botanică, Parcul Expoziţiei şi Parcul Copou, numai acestea patru totalizând jumătate din cele aproape 700 de hectare de spaţii verzi.

Gazon între blocuri

S-au făcut eforturi comune şi pentru spaţiile verzi din jurul blocurilor. Astfel, în perioada ianuarie-decembrie 2021 au fost realizate reabilitări ale spaţiilor verzi prin montarea unor rulouri cu gazon. Numai pe B-dul Carol  au fost amenajaţi 8.000 metri pătraţi. Alţi 4.230 de metri pătraţi au fost amenajaţi în Parcul Voivozilor. De altfel, lista reabilitărilor cuprinde zeci de obiective, suprafeţele cele mai mari fiind cele amintite anterior precum şi Şos. Nicolina- Podu Roş – 1.400 mp (gazon rulou), Bd-ul Tudor Vladimirescu I – 2.963 mp (gazon rulou), Grădiniţa nr. 21 Alexandru cel Bun – 3.000 mp (gazon rulou), Bulevardul Primăverii – 1.500 mp (gazon rulou), esplanada Alexandru cel Bun – 5.400 mp (gazon rulou). Lucian STATE