Iaşul a recâştigat şesul Bahluiului!

După aproape 15 ani de dispute juridice între municipiul Iaşi şi comuna Miroslava, în legătură cu limita dintre cele două unităţi administrativ-teritoriale, magistraţii Curţii de Apel Iaşi au decis ieri, 22 ianuarie, definitiv şi irevocabil, că o suprafaţă de teren de 593 de hectare din şesul Bahluiului, în zona Antibiotice SA - Complexul ERA a fost, este şi va rămâne a municipiului Iaşi

Punct final în disputa dintre Primăria Iaşi şi cea din Miroslava, referitoare la dreptul de proprietate asupra unui teren de 593 de hectare, situat în şesul Bahluiului, în zona Complex Era – SC Antibiotice. Disputa datează de acum 15 ani. Primăriile din Miroslava şi Iaşi au încercat, în mai multe rânduri, să cadă de acord, prin mediere, asupra limitelor administrative. Într-o primă fază (2006), s-a decis ca şes Bahlui să fie înglobat în municipiul Iaşi, însă, în decembrie 2010, o Comisie de mediere a schimbat din nou hotarul, iar terenul pomenit a ajuns în Miroslava. Interesant este faptul că procesul verbal nr. 119/M/2010 nu a fost acceptat de către niciuna dintre părţi. Municipiul Iaşi a susţinut că limitele au fost stabilite în 1972 în baza Legii organizării teritoriale nr.2 / 1968 şi a Legii nr.12 / 1968 cu privire la apărarea, conservarea şi folosirea terenurilor agricole şi reconfirmate în 2006, astfel încât din punct de vedere legal nu mai era posibilă reluarea procedurii de delimitare şi stabilire a hotarului dintre cele două unităţi teritoriale, în timp ce comuna Miroslava a solicitat modificarea limitelor în sensul diminuării teritoriului Municipiului Iaşi corelativ cu majorarea teritoriului comunei în baza unor revendicări teritoriale.

În 2016, Instituţia Prefectului a deschis un proces în instanţă prin care solicita judecătorilor să se pronunţe. În instanţă au fost chemate primăriile din Iaşi şi Miroslava, iar Prefectura a depus mai multe înscrisuri, printre care şi toate procesele verbale de delimitare şi mediere încheiate anterior, fără a se implica de o parte sau alta. După mai multe termene şi amânări, fiind făcut şi un raport de expertiză topo-cadastrală, Tribunalul Iaşi a decis în favoarea Miroslavei, motivând că „Municipiul Iaşi şi-a trasat hotarele peste hotarele comunei Miroslava”.

Ce au motivat juriştii Primăriei în recurs

Firesc, Primăria Iaşi a atacat cu recurs decizia instanţei în favoarea Miroslavei. „Prin Sentinţa pronunţată, judecătorul de fond a dat eficienţă unui act ilegal, întocmit cu încălcarea condiţiilor de fond, cu încălcarea gravă a normelor legale; prima instanta a validat acest înscris fara a verifica legalitatea lui în raport cu întregul cadru normativ aplicabil speţei, fără a se raporta la situaţia de fapt şi juridică existentă, aşa cum aceasta a fost expusă de părţile din litigiu, neţinând cont de toate înscrisurile depuse la dosar, dar şi cu ignorarea rapoartelor de expertiză efectuate în cauză”, se arată în întâmpinarea Primăriei.

Decizie definitivă în favoarea Primăriei Iaşi

Ieri, 22 ianuarie, instanţa s-a pronunţat cu privire la apelul Primăriei Iaşi. „Admite recursul declarat de Municipiul Iaşi împotriva sentinţei civile nr.462/2019 pronunţată de Tribunalul Iaşi, sentinţă pe care o casează. Admite acţiunea formulată de Prefectul Judeţului Iaşi. Stabileşte hotarul dintre Municipiul Iaşi şi Comuna Miroslava conform procesului verbal 119/23.09.2010. Definitivă”, se arată în decizia instanţei.

Primarul Mihai Chirica s-a arătat satisfăcut de decizia instanţei. „Am avut şi am încredere în justiţie şi mulţumesc judecătorilor că au încheiat în mod corect o dispută teritorială inutilă, bazată pe neadevăr şi interese nelegitime. Am făcut întotdeauna eforturi nu numai pentru a apăra şi securiza integralitatea oraşului nostru, ci şi pentru a-i îmbogăţi patrimoniul. Câtă vreme voi fi primar nu voi permite nimănui neîndreptăţit să se atingă de o palmă de pământ din oraşul nostru!”, a declarat primarul Mihai Chirica.

Oraşul se va dezvolta în partea de vest

Pe terenul de 593 de hectare (din care 387 de hectare în intravilanul Municipiului Iaşi, iar 206 în extravilan) care a făcut obiectul procesului au sedii şi puncte de lucru 30 de proprietari persoane juridice / societăţi comerciale, din care trei sunt obiective de importanţă strategică pentru siguranţa naţională aflate sub autoritatea Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (SC Antibiotice SA şi SC Transelectrica SA) şi aproximativ 70 proprietari persoane fizice. Din suprafaţa intravilană 55 de hectare de teren se află în proprietatea autorităţii administraţiei publice locale a Municipiului Iaşi în regim de utilitate publică. „Decizia magistraţilor dechide un nou front de dezvoltare în partea de vest a oraşului”, a mai spus Mihai Chirica. Tudor DAMASCHIN