Ieșenii, cuprinși de efectul serialului „Adolescence”

 * un serial lansat recent în rețelele de streaming reușește să transforme Iașul într-un veritabil centru de dialog și introspecție, abordând cu sinceritate și curaj provocările cotidiene ale adolescenței * prin expunerea directă a realităților precum identitatea, bullying-ul, anxietatea și presiunea academică, pelicula  a declanșat un val de dezbateri care aduc împreună psihologi, părinți, profesori și tineri

Într-o seară cu miros de ceai rece și oboseală acumulată, am apăsat play pe telecomandă fără mari așteptări. Un serial nou, recomandat de un prieten, dar cu un titlu care m-a lăsat în gardă – Adolescence. M-am așteptat la clișee. La povești colorate, poate ușor dramatice, dar lipsite de miez. N-a fost așa.

După doar câteva minute, am simțit cum pielea se strânge, iar inima își schimbă ritmul. Nu pentru că scenele ar fi fost spectaculoase, ci pentru că, într-un mod aproape brutal de sincer, Adolescence a început să vorbească exact acolo unde ne doare – în colțurile ascunse ale unei generații care crește într-o lume a filtrului, a vitezei, a singurătății bine ascunse în emoji-uri.

Serialul a devenit rapid un fenomen digital, iar la Iași, ecoul lui a căpătat forma unor evenimente potențial real: dezbateri deschise și întâlniri cu psihologi, ateliere improvizate în cafenele prietenoase cu adolescenții. Deja se vorbește  despre „efectul Adolescence”: un val de introspecție colectivă, dar și de vulnerabilitate exprimată. Nu e puțin lucru. Într-o lume în care adolescenții trăiesc, adesea, în camerele lor, cu ușile închise și căștile pe urechi, acest serial a reușit să deschidă uși și mai ales inimi.

Ce face Adolescene atât de special? E lipsa de menajamente. Serialul nu îndulcește nimic. Fiecare episod este o fereastră deschisă spre o criză reală: identitate, bullying, presiune academică, anxietate, sexualitate, absența părinților chiar și când sunt fizic acolo. Are și scene luminoase, în care râsul dintre prieteni, prima atingere sinceră devin gesturi de rezistență. La Iași, se pregătesc noi ediții ale dezbaterilor, propuse și anunțate în social media, dar cu materiale în spații reale unde își vor da întâlnire elevi, părinți, psihologi, profesori.

„Vă invit la o discuție deschisă pe marginea mini-seriei Adolescence, aflată în prezent pe primul loc în topurile Netflix. Evenimentul ar avea loc pe data de 30 martie începând cu ora 17, sunt deschisă și la alte propuneri. Îmi propun să creez un spațiu de dialog în care să explorăm împreună temele provocatoare ale acestui film. Scopul întâlnirii este de a analiza problematicile actuale aduse în atenția publicului de Adolescence, de a împărtăși perspective diverse și de a găsi posibile soluții pentru provocările cu care se confruntă adolescenții în societatea contemporană. Mi-ar face o deosebită plăcere să participăm în număr mare și să aducem la masă perspective cât mai diferite, nu doar de părinți, ci și de profesori, de specialiști în domeniul sănătății mintale, chiar de sociologi care urmăresc tot felul de fenomene sociale și pot veni cu perspectiva lor”, a lansat invitația o ieșeancă pe un grup de discuții de pe Whatsapp. Evident, răspunsurile nu s-au lăsat așteptate. „Am văzut filmul, foarte interesant, copilul meu nu este la acea vârstă încă, dar aș fi foarte interesată de discuție, aș vrea să aflu cum ar fi reacționat alți părinți în aceea situație. Eu m-am tot gândit ce aș fi făcut diferit, cum aș reacționa”, a fost răspunsul rapid al unei mame dornice să cunoască mai mult dintr-o adolescență care a fost departe de trăirile ei. „Pentru mine cel mai util mesaj din serial este în episodul III -- Ai prietene fete? Pe scurt, prietenia construiește cunoașterea, empatia, înțelegerea, respectul și solidaritatea. Răspunsul ferm al băiatului este o stare de stupefacție - Cum adică să am prietene fete?". Cred că aceasta este cheia cazului a ceea ce numim toxicitate în relațiile între sexe. Mesajul că fetele exista doar ca obiect de atracție/revoltă sexuală. Sau ca mame îngrijitoare. Nu știu cum să mulțumesc îndeajuns unei culturi si unui mediu în care am crescut - și în care ne-am crescut copiii - în primul rand ca prieteni, indiferent de sex”, spune Mihaela Miroiu, unul dintre cei mai apreciați psihologi din România..

„Adolescence” nu este doar un serial – este o punte între lumi, o oglindă a emoțiilor, temerilor și speranțelor care pulsează în inimile tinerilor de astăzi. De la prima sa difuzare, povestea a străbătut granițele convenționalului, aprinzând o flacără de curiozitate și pasiune în rândul comunității digitale, iar la Iași, ecourile acestei povești au pregătit terenul pentru dezbateri aprinse și întâlniri sincere cu psihologi, unde fiecare cuvânt și gest devin subiect de reflecție.

Serialul, prin modul său autentic de a explora trăirile tumultoase ale adolescenței, a reușit să aducă în prim-plan subiecte delicate – de la căutarea identității, la lupta cu presiunile sociale și la nevoia de acceptare. Personajele, aparent fragile, se conturează ca simboluri ale unei generații aflate în permanentă transformare, dar și ale unei lumi în care vulnerabilitatea devine, paradoxal, o putere.

În mediul digital, discuțiile se intensifică: forumuri, bloguri și rețele sociale se transformă în spații de catharsis, unde tinerii își împărtășesc trăirile, speranțele și temerile, într-un ritual de eliberare emoțională și solidaritate. Impactul serialului nu s-a limitat doar la ecran – a stârnit un adevărat val de introspecție, de conștientizare a complexităților vieții moderne, făcând ca fiecare replică, fiecare scenă să fie încărcată de semnificații profunde.

Clara DIMA

Serialul ne provoacă să ne deschidem inimile și mințile, să discutăm despre ceea ce înseamnă cu adevărat a fi tânăr în lumea contemporană. În Iași, la întâlnirile cu psihologi, se conturează nu doar o analiză critică, ci și un act de vindecare colectivă, un moment de reconectare la valorile umane fundamentale. Această mișcare de a aduce pe masă subiecte ce, de altfel, au fost mult prea des lăsate în umbră, reprezintă un pas curajos spre o societate dornică de sinceritate și deschidere sunt la loc de cinste.