Ieşenii, campioni la părăsit ţara

 * psihologii susţin că acest fenomen poate avea efecte devastatoare * „Apare fenomenul de înstrăinare din sânul familiei. În aceste condiţii, părinţii nu mai rămân decât sponsori, dacă putem spune aşa, pentru copii şi pentru cei care îi au în grijă”, a precizat Andreea Coman, psiholog clinician

Când vine vorba despre emigraţie definitivă, ieşenii sunt pe locul al doilea la nivel naţional, fiind depăşiţi doar de Bucureşti. Statisticile arată că în anii 2019, 2020 şi 2021, locuitorii judeţului Iaşi au ales să părăsească România în număr mare. Prin emigraţie definitivă, statisticienii fac referire la persoanele care au cetăţenie română dar care şi-au stabilit domiciliul permanent în străinătate. „Emigranţi cu schimbarea domiciliului sunt persoanele (de cetăţenie română) care emigrează în străinătate. Emigraţia este acţiunea prin care o persoană renunţă la domiciliul din România şi îşi stabileşte domiciliul pe teritoriul altui stat. Domiciliul din România al persoanei este adresa la care aceasta declară că are locuinţa principală, trecută în actul de identitate, aşa cum este luată în evidenţa organelor administrative ale statului”, au transmis autoritățile.
Numărul emigrărilor a scăzut în pademie, dar a explodat după ridicarea restricţiilor
Declanşarea pandemiei de COVID-19 le-a mai tăiat elanul românilor care doreau să plece în străinătate. Acest lucru s-a întâmplat mai ales din cauza restricţiilor impuse de majoritatea statelor europene şi nu numai. Astfel, conform statisticilor, în 2020, exact 1.831 de ieşeni au renunţat la domiciliul de acasă şi s-au mutat într-o altă ţară. Imediat ce restricţiile au fost ridicate, numărul restricţiilor a crescut brusc. Astfel, pe parcursul anului 2022, nu mai puţin de 3.027 ieşeni au ales să îşi mute domiciliul în străinătate. În anii de pandemie, aici înţelegându-se 2020 şi 2021, Iaşul a fost părăsit de nu mai puţin de 5.000 de locuitori, fiind depăşit doar de Bucureşti, capitala pierzând 8.565 de persoane. Podiumul este completat de Timiş, de unde au plecat nu mai puţin de 2.755 de locuitori.

Explicaţiile psihologilor pentru acest fenomen
Conform specialiştilor, acest fenomen poate avea urmări grave asupra populaţiei din România. Chiar dacă numărul plecărilor este în creştere de la un an la altul, susţin psihologii, nu înseamnă că acest lucru trebuie considerat o normalitate. „Este o problemă pe care o întâmpină majoritatea statelor sărace, state din estul Europei, unde nivelul de trai este mai scăzut. Problema este cu atât mai mare în Iaşi, deoarece noi ne aflăm şi în, poate, cea mai săracă zonă a ţării. Acest fenomen poate lăsa amprente adânci în rândul populaţiei tinere. Aici ne referim în special la copii, deoarece mulţi dintre ei rămân acasă, în grija bunicilor sau în grija altor rude. Astfel, apare fenomenul de înstrăinare din sânul familiei. În aceste condiţii, părinţii nu mai rămân decât sponsori, dacă putem spune aşa, pentru copii şi pentru cei care îi au în grijă”, a precizat Andreea Coman, psiholog clinician.
Care sunt părţile bune ale acestui fenomen
Psihologii susţin că există şi câteva aspecte positive când vine vorba despre acest fenomen pe care îl întâmpină România. „Singura parte bună este că unele familii aleg să plece împreună cu copiii. De multe ori, tinerii aleg să se întoarcă în ţară, iar aceştia vin acasă cu o mentalitate mult mai sănătoasă, fiind formaţi în sistemul educaţional din străinătate. Cred că acesta ar fi singurul aspect pozitiv în tot acest fenomen”, adaugă psihologul ieşean.
Conform statisticilor, destinaţiile preferate de ieşenii care aleg să părăsească România rămân, în continuare, Spania, Italia, Anglia sau Germania. Cristian ANDREI