Impatiens Tremens, expoziția care atrage atenția asupra viitorului

Crize climatice. Crize de resurse. Crize ale ideologiilor. Crize provocate de războaie. Un peisaj sumbru, care își lasă amprenta, inevitabil, în mințile și în sufletele noastre. Ce ne rămâne de făcut? Tăcerea, inerția nu pot fi soluția.
Expun împreună artiștii români, dar și din Italia și Marea Britanie – pictori, sculptori, fotografi, meșteșugari, care îmbină materialele naturale și tehnicile tradiționale cu inteligență artificială sau chit de mașini -, prezenți la Romanian Creative Week (RCW), în cadrul unei expoziții provocatoare. Impatiens Tremens, parte a secțiunii Arts & Crafts, se va desfășura în perioada 19 – 28 mai, la Baia Turcească. Vernisajul expoziției, curatoriată de arhitecta Elena Viziteu-Ionescu și de Marlene Herberth, parte a studioului KraftMade, va avea loc în 20 mai, de la ora 16.00.
„Care sunt mișcările subterane ale acestor crize pe care le trăim? Și care este abordarea acestor probleme, în logica manufacturii și meșteșugului? Logica manufacturii propune exact acest lucru: să alegem rețele tradiționale în locul celor consumeriste. Să învățăm să refolosim resursele. Cu această expoziție aruncăm o privire în trecut și o privire în viitor”, explică curatoarele.

Artiștii care vor expune în cadrul Impatiens Tremens:

Quiet Ensemble, un colectiv de artă din Italia fondat, în 2009, de Fabio di Salvo și Bernardo Vercelli, explorează relația dintre natură și tehnologie, dintre haos și echilibru. Lucrările lor își extrag forma din relația dintre subiectele organice și cele artificiale. Producătorul Quiet Ensemble va fi prezent la Iași, în cadrul unui artist talk, în 24 mai, la Baia Turcească.
Studio AMOS, studio de meșteșug contemporan din sud-estul Angliei, confecționează coșuri și obiecte țesute, care sunt un răspuns la materialele pe care le culegem de pe pământ. Artiștii, care vor fi prezenți la vernisajul expoziției de la Iași, cultivă 20 de tipuri de salcie, pe care le combină adesea cu lemn tăiat.
Paul Baraka Marat este cunoscut pentru practica lui articulată într-o direcție ce explorează grotescul și posibile valențe de interceptare cu lumea contemporană. Estetica urâtului este linia principală a picturii, sculpturii și a instalațiilor realizate de tânărul artist timișorean.
Artista vizuală Beatrice Arzoiu reușește, prin colajele pe care le realizează, să emoționeze și, deopotrivă, să provoace publicul la meditație. Beatrice trăiește pentru tot ce e sensibil și frumos și spune că lucrările ei sunt forma cea mai precisă de a comunica lumii arta din mintea și din sufletul ei.
Chiara Camoni, artistă cu o sensibilitate aparte, care trăiește și lucrează în Fabbiano, în Alpii Apuseni din Alta Versilia, Toscana, reușește să-și surprindă publicul prin desene, printuri vegetale, video și sculptură, în special ceramică. Chiara a expus în prestigioase galerii și muzee din Italia, Franța și Marea Britanie.
Emilian Pospaii, absolvent al Universității Naționale de Arte, a dezvoltat un interes timpuriu pentru poezie și natură. Practica sa cuprinde poezie, editarea cărților cu grafică proprie, ilustrații în tuș, ceramică, în timp ce instalațiile sale sunt adesea compuse atât din lucrări originale, cât și din obiecte reevaluate.
Ioana Cîrlig, fotografă, editor foto, lucrează la proiecte de fotografie pe termen lung. Este pasionată să fotografieze plantele și universul lor și, de 13 ani, călătorește în toată țara ca să documentez diferite subiecte.
József Bartha este artist vizual, scenograf, curator, conferențiar universitar la Universitatea de Artă din Târgu Mureș. Inițiator și organizator al mai multor proiecte de artă contemporană, lucrările lui József includ fotografii, instalații, videoinstalații și intervenții artistice. A expus în România, Slovacia, Ungaria, Cehia și SUA, iar din 1992 a realizat mai mult de 90 de scenografii la teatrele din Romănia, Ungaria, Slovacia și Serbia.
Lavinia Ghimbășan, meșter și designer conceptual care se concentrează pe povestiri și practici regenerative în domeniile experienței, iluminatului, designului floral și al obiectelor, a studiat și a lucrat în Danemarca și în România. În prezent, este co-designer și co-fondator al Nalba, un proiect de inovație, slow design de obiecte regionale înrădăcinate în ecosistemul Transilvaniei.
Laetitia Forst este cercetătoare în domeniul designului textil, la University of the Arts London. Artista lucrează la Centrul pentru Design Circular, în cadrul proiectului HEREWEAR, pentru a explora liniile directoare de design pentru dezvoltarea și utilizarea de noi materiale ecologice în sisteme circulare și locale.
Atelierul de creație REDU a fost fondat, în 2014, de ONG-ul Mai bine, ca răspuns la nevoia emergentă de a găsi soluții pentru deșeurile textile post- și pre-consumator. În prezent, funcționează ca o întreprindere socială, transformând în mod inovator și creativ deșeurile textile în accesorii și articole de îmbrăcăminte.
Alex Herberth trăiește și lucrează în Cincu și este parte a KraftMade Research&Lab. Lucrează de peste 20 de ani în lemn cu tehnici tradiționale, restaurare obiecte și monumente istorice, este meșter, tâmplar și designer și mereu curios cercetător al perfecționării tehicilor meșteșugărești cu referințe în patrimoniu, fiind specializat în istoria meșteșugurilor de obiect și construcții din secolele XVIII-XXI. Coordonează și predă ateliere de transmitere a acestor cunoștințe către un spectru larg – de la specialiști la începători.
Împreună cu Elena Viziteu-Ionescu, Alex Herberth realizează și reutilizează creativ elementele care oferă suport și atmosferă expoziției centrale a RCW, după principii de circularitate, țintind o cât mai mică amprentă de carbon a întregului eveniment.