Infrastructura sanitară ieșeană se cutremură!

* cutremurul resimțit joi la Iași i-a pus în alertă pe managerii de spital din Iași * „Există un risc destul de evident la toate clădirile construite înainte de 1977... Vorbim despre risc seismic ridicat la trei din cele patru clădiri în care funcţionăm”, a spus dr Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie

Având experienţa anilor trecuţi, dar şi ţinând cont de faptul că un astfel de eveniment natural, cum este cutremurul, nu poate fi prevenit, managerul Spitalului de Boli Infecţioase, dr Florin Roşu, spune că a luat din timp toate măsurile pentru ca personalul medical şi auxiliar să fie pregătit în astfel de cazuri nedorite. „Dat fiind faptul că vorbim de clădiri cu un istoric bogat, acestea sunt ţinute sub observaţie şi urmărim comportarea clădirilor în timp: dacă există degradări structurale; tocmai pentru a sesiza orice situaţie şi a interveni prompt prin consolidarea acestora, aspect care s-a şi concretizat pentru toate clădirile în care avem în îngrijire pacienţi şi ne desfăşurăm activitatea administrativă”, a spus managerul Spitalului de Boli Infecţioase. 

Acesta a dat asigurări că se fac verificări constant în ceea ce priveşte infrastructura spitalului, pentru a evita problemele de încălzire, instalaţiile electrice care pot reprezenta un risc în caz de cutremur dacă nu sunt sigure şi conform standardelor. „Pe lângă aceste aspecte tehnice pe care le avem în vedere facem periodic instructaje astfel încât, personalul să ia cât mai repede cele mai eficiente măsuri, iar viteza de reacţie în cazuri neprevăzute, cum sunt cutremurele sau alte calamităţi să fie imediată. Unul din aspectele importante în situaţii de acest fel este reprezentat de echipa de pompieri care asigură permanenţa în cadrul Spitalul Clinic de Boli Infecţioase”, a spus dr Florin Roşu. 

Pentru a preveni orice situaţie de dezastru sau calamitate, pompierii sunt la dispoziţia spitalului 24 din 24 de ore, ei fiind dotaţi cu echipamentul necesar şi având experienţă în toate situaţiile de maximă urgenţă dar şi cu o autoutilitară cu rezervor de 2000 de litri, dotată cu apă şi spumă antiincediu. „Siguranţa pacientului trebuie realizată până la ultimul detaliu: tratament, grijă, confort, protecţie şi siguranţă”, a spus managerul de la Spitalul de Boli Infecţioase.

Risc seismic la Spitalul de Pneumoftiziologie

De aceeaşi părere este şi dr Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie. „Cutremurul de azi ne-a pus în alertă. Aşa cum este şi normal, orice act natural pune în alertă echipa medicală şi echipa administrativă. Din fericire nu a fost un fenomen grav. care să ne afecteze în vreun fel. Colegii care au fost de gardă, împreună cu asistenţii medicali, au verificat toate saloanele pentru ca pacienţii să fie bine. Sunt foarte mulţi pacienţi care s-au speriat, inclusiv noi, personalul medical. Nu a fost însă niciun incident. Au fost însă şi pacienţi care nu au simţit cutremurul”, a spus conf.univ.dr Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie. 

Îngrijorarea a fost cu atât mai mare cu cât, din lipsa unui spaţiu adecvat, unitatea medicală funcţionează în patru clădiri. 

Cea mai nouă clădire a fost construită în 1974 în proximitatea Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa” şi a Spitalului „Sf. Spiridon”. Acest imobil este inclus de mulţi ani în categoria doi de risc seismic. „Există un risc destul de evident la toate clădirile construite înainte de 1977, când România a adoptat nişte reguli de construcţie şi arhitectură mai riguroase şi mai au acordat mai multă atenţie la rezistenţa seismică. Vorbim despre risc seismic ridicat la trei din cele patru clădiri în care funcţionăm. Desigur, nu sunt singurele. Dacă există un seism major, foarte multe clădiri din Iaşi se pot prăbuşi. Clădirea de pe strada Dr.I.Cihac, cea de lângă UMF, este încadrată la risc seismic. Asta înseamnă că se degradează la cutremur. Este propusă pentru reparaţii şi reconsolidare. Asta înseamnă că ar trebui reparată, reconsolidată şi refuncţionalizată”, a spus conf.univ.dr Radu Crişan Dabija. 

Însă situaţia este tot la fel de critică şi în alte corpuri ale spitalului, dacă ţinem cont de faptul că, spre exemplu, Secţia Paşcanu funcţionează într-un spital construit de boierul Cantacuzino-Paşcanu în anul 1860. „Pe atunci nu exista niciun fel de rigoare la cutremur. Este însă o clădire care rezistă destul de bine. Trebuie să fie reconsolidată şi reabilitată fără echivoc”, a spus managerul Spitalului de Pneumoftiziologie. 

Secţia Dr. Clunet a fost dată în folosinţă înainte de Primul Război Mondial, în 1914. Şi ea riscă să se prăbuşească în cazul unor mişcări telurice mai mari. A patra clădire în care funcţionează una din clinicile Spitalului de Pneumoftiziologie este o fostă grădiniţă amplasată în centrul campusului studenţesc Tudor Vladimirescu. „Nu este un lucru nou că noi lucrăm în nişte clădiri care au un potenţial foarte mare de degradare, mai ales la seism. De aceea, în anul 2020 am pus problema rezistenţei şi necesităţii construcţiei unei clădiri noi. Consiliul Judeţean Iaşi, la recomandarea mea, în 2021 a pus la dispoziţie 2 milioane de lei pentru studiile de prefezabilitate şi fezabilitate pentru construcţia unei noi clădiri pe amplasamentul în care se află secţia Clunet pentru ca astfel colegii mei să aibă condiţii decente de lucru iar pacienţii să beneficieze de condiţii decente de tratament. Acesta este scopul şi obiectivul nostru”, a mai spus conf.univ.dr Radu Crişan Dabija, managerul Spitalului de Pneumoftiziologie. Laura RADU