Institutul Regional de Boli Cardiovasculare, la mâna Guvernului

 Consiliul Județean Iași a trimis un memoriu către Ministerul Sănătății prin care vine cu o serie de propuneri legate de finanțarea Institutului de Boli Cardiovasculare (IBCV) de la Miroslava.

 Ministerul Sănătăţii a publicat, săptămâna trecută, un proiect de Hotărâre de Guvern pentru aprobarea Metodologiei de prioritizare a investițiilor în infrastructura publică de sănătate, incluzând echipamentele și aparatura medicală din cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care IBCV Iași nu s-ar încadra în finanțare. Având în vedere faptul că proiectul este deosebit de important pentru întreaga regiune, CJ Iași speră că se va putea obține finanțare prin PNNR.

Conform autorităţilor, într-o primă etapă vor fi selectate doar investiţii care nu depăşesc 206,88 milioane euro, fără TVA. Institutul de Boli Cardiovasculare din Iaşi depăşeşte suma, din păcate, fiind estimat la peste 300 milioane euro. De etapa a doua de selecţie vor trece doar spitalele care au deja elaborat studiul de fezabilitate (SF), documentație de avizare a lucrărilor de intervenție (DALI) sau proiect tehnic (PT), după caz, finalizat până la data de 31 august 2022. În etapa a treia, intervin criterii de selecţie care avantajează investiţiile naţionale. Acestea primesc 10 puncte comparativ cu cele regionale, care beneficiază doar de 5 puncte. Un alt criteriu este cel al patologiei. În realitate, nu vor fi finanţate decât cele de Cardiologie și chirurgie cardiovasculară, Oncologie, Pediatrie / Neonatologie, Boli infecțioase si Psihiatrie. Toate celelalte patologii au 0 puncte.

Procentele de cofinanţare pot fi revizuite

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 155 din septembrie 2020 privind unele măsuri pentru elaborarea Planului național de redresare și reziliență necesar României pentru accesarea de fonduri externe rambursabile și nerambursabile în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, s-a aprobat alocarea de fonduri pentru pregătirea proiectelor de infrastructură publică din domeniul sănătății din PNRR, în valoare maximă de 500.000 mii lei, în funcție de valoarea estimată a proiectului de investiții, dar nu mai mult de 3% din valoarea estimată a acestora. „Având în vedere că valoarea preliminară agregată a tuturor solicitărilor depășește 200% din valoarea totală alocată acestei investiții, Ministerul Sănătății ia în calcul finanțarea parțială prin PNRR a proiectelor propuse, în funcție de valoarea totala a proiectului propus. Finanțarea parțială presupune acoperirea prin fonduri PNRR a unei cote de 60% până la 95% din valoarea totală a proiectului, urmând ca restul costului proiectului, până la 100%, să fie acoperită prin alte surse de finanțare (în funcție de sursele disponibile administratorului unității spitalicești în cauză)”, a transmis CJ în memoriu.  

Rata de cofinanțare din valoarea bugetului proiectului, fără TVA, este de 40% pentru proiectele cu o valoare de peste 300 mililoane de euro, însă pot fi revizuite. „Procentele de cofinanţare sunt preliminare, iar acestea pot fi revizuite în cazul în care evoluția proiectelor în ceea ce privește calendarul, dar si clasificarea acestora în baza metodologiei de prioritizare va permite o altă alocare. Această rată de cofinanțare are ca obiectiv abilitatea de a susține cat mai multe proiecte din lista celor care vor fi considerate ca eligibile din punct de vedere al criteriilor de prioritizare. Reiterăm că, valoarea totală a proiectului nu poate fi criteriu de eligibilitate, venind în contradicție cu documentele de programare și angajamentele operaționale ale PNRR”, au mai transmis reprezentanții CJ.

Propuneri bazate pe realitatea medicală

Tot în documentul oficial emis de minister se precizeză că, pentru selecția investițiilor se vor aplica următoarele criterii de ierarhizare pentru spitalele de interes național, regional și local, fiecare dintre ele obținând un punctaj. Și aici, Institutul de Boli Cardiovasculare ar urma să piardă din punctaj fiind clasat la nivel regional. „Acest tip de clasificare nu există, din cunoștințele noastre,  în legislația națională.  Propunem modificarea și completarea criteriului ținându-se cont fie de clasificarea prevăzută la art. 169 din Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, respectiv: spitale regionale, spitale judeţene, spitale locale, spitale clinice cu secţii universitare, institute sau clasificarea  în funcție de competență: categoria I - nivel de competenţă foarte înalt, categoria II - nivel de competenţă înalt, categoria III - nivel de competenţă mediu, categoria IV - nivel de competenţă bază și categoria V - nivel de competenţă limitat. Opinăm că o structură spitalicească nouă, care își propune dezvoltarea de specilizări unice la nivel național,  va trebui considerată o investiție de interes național”, se arată în memoriu.

Punctaje se vor oferi și în funcție de patologiile tratate în cadrul spitalelor care ar urma să fie finanțate prin PNRR. Aici, IBVC ar trebui să primească zece puncte.

„Ar trebui ca modul în care se acordă punctele, precum și patologiile primare prioritizate să aibă la bază documente strategice adoptate deja în domeniul sanitar sau studii precum, ca exe,plu, cel realizat anual de OECD, respectiv State of Health in the EU - Romania - Country Health Profile 2021. Astfel, patologia de Cardiologie și chirurgie cardiovasculară generează morbiditate și mortalitate mai mare decât toate celelalte patologii cumulate. În consecință nu este corect să fie evaluată cu același punctaj”.

Probleme ar fi și la clasificarea unităților care funcționează în centre universitare. Surprinzător sau nu, cele din București, Iași, Cluj, Mureș, Timiș; Dolj ar urma să primească un punctaj mai mic decât cele din alte localități. „Propunem modificarea modului în care se acordă punctajul prin inversare pentru a stimula apariția de structuri medicale acolo unde resursa umană de specialitate există și se formează în continuare. Altfel, există riscul major ca structurile medicale înființate să nu poată fi puse în funcțiuni din lipsă de personal dispus să facă deplasarea în alte centre decât cele universitare medical. Astfel de exemple există deja în spațiul public (vezi Spitalul Mioveni), iar penuria generală de cadre medicale este deja o realitate acre nu poate fi contestată”, au mai transmis reprezentanții CJ Iași.

Structura funcțională  a Institutului de Medicină Cardiovasculară este proiectată cu 500 de paturi pentru toate specialitățile. Având în vedere faptul că în cadrul spitalului vor fi operate cele grave cazuri din toată Moldova, proiectul institutului prevede 19 săli de operație, dotate cu aparatură de ultimă generație.

Spitalul va fi construit pe o suprafață de teren de 120.000 metri pătrați, în comuna Miroslava. Ruxandra CAȘU