Invadatorul cu carapace. Pericolul ascuns din lacurile Iașului vine din pet-shopuri

* țestoasa cu tâmple galbene, aparent inofensivă și adesea confundată cu un animal simpatic de companie, a ajuns să colonizeze lacurile din Iași, punând în pericol direct specia autohtonă de țestoasă de apă dulce * din neștiință sau comoditate, gesturile oamenilor de a o elibera în natură  transformă o problemă mică într-o amenințare ecologică reală

Chiar dacă e greu de crezut, de ceva vreme o vietate mică amenință fauna din lacurile Iașului. În inima orașului, acolo unde Grădina Botanică își oglindește liniștea în luciul apei, iar bărcile alunecă alene pe Ciric sau Veneția, un pericol ecologic prinde încet rădăcini – tăcut, discret, dar cu efecte profunde. Este vorba despre țestoasa cu tâmple galbene (Trachemys scripta scripta), o specie adusă din Statele Unite și vândută ani la rând în pet-shopuri ca animal de companie și care a fost eliberată de foști proprietari direct în natura urbană. Ce părea un gest nevinovat se dovedește acum o eroare ecologică cu potențial ireversibil. La Iași, este o realitate în desfășurare.

Biologul Ștefan Aniței, membru al comunității Codii Iașilor, avertizează că această țestoasă nu doar agravează situația speciilor locale, ci este chiar cauza directă a declinului acestora. „Țestoasa cu tâmple galbene a colonizat deja lacul din Grădina Botanică, iar tendința se repetă și la Ciric și Veneția. Este o specie mai agresivă decât cea locală, o concurență directă. În cele mai multe cazuri, aceste exemplare au fost eliberate de proprietari de animale de companie inconștienți, care au comis și o ilegalitate. Eliberarea nu este un gest inocent, ci o decizie cu urmări ecologice grave”, precizează specialistul.

Problema este accentuată de o percepție profund greșită: oamenii cred că fac un bine. Sunt emoționali, necunoscători, acționează impulsiv din dorința de a „salva un suflet”. Nu observă efectul negativ imediat și, în lipsa unei reacții vizibile, ajung să creadă că n-au greșit cu nimic. Legile sunt oricum puțin cunoscute, iar chiar și cei care le știu aleg adesea să le ignore – cu bună știință. Iar când animalul este eliberat „pe ascuns”, cine mai poate identifica făptașul?

Prădătorii din pet-schopuri

Cauza principală este, de fapt, una foarte clară: comerțul. „Țestoasa cu tâmple galbene este cea mai comună specie vândută în pet-shopuri. Puii, cât o monedă, par adorabili – pictați parcă, cu carapace viu colorată. Însă în câțiva ani, se transformă într-un animal masiv, de până la 40 cm, care are nevoie de un acvariu cât jumătate dintr-o cameră. De aici și până la abandon mai e doar un pas: când nu mai știm ce să facem cu ea, o eliberăm într-o baltă din apropiere. Eventual când nu ne vede nimeni”, explică Ștefan Aniței.

Câte exemplare sunt în libertate? E greu de spus fără studii de teren, dar perspectiva nu este încurajatoare. Pe lângă cele deja eliberate, trebuie să ținem cont și de faptul că specia se reproduce deja la noi în natură. Ce începe cu o „eliberare” singulară poate duce la o colonie stabilă în doar câțiva ani.

Situația nu este unică în România, dar în Iași este cu atât mai gravă cu cât zonele afectate sunt arii frecventate de public și adesea asociate cu educația și natura. Ironia este dureroasă: acolo unde copiii vin să învețe despre ecosisteme, echilibrul este deja compromis.

Soluțiile există, dar trebuie aplicate cu fermitate. În primul rând, interzicerea comercializării speciei ar elimina sursa problemei. Apoi, informarea – repetată, clară, adaptată publicului larg – este esențială pentru a atinge acel prag de conștientizare care poate schimba comportamentele. În paralel, există și alternative pentru cei care nu mai pot avea grijă de animalele lor: ONG-uri sau inițiative civice precum Trachemys Adoption oferă soluții pentru reîncredințarea țestoaselor nedorite. Dar toate acestea presupun un minim de responsabilitate.

„Natura nu e «suntem cu toții o mare familie fericită», e selecție naturală. Iar selecția, de această dată, e distorsionată de om. Dacă nu intervenim, în 100–200 de ani, toate țestoasele locale vor fi înlocuite de această specie americană. Și nu e doar o predicție – este deja o tendință globală”, încheie biologul Aniței.

În Iașul de astăzi, prezența unei țestoase cu tâmple galbene nu este o curiozitate plăcută, ci un simptom. Un semnal că omul, în dorința sa de a face bine fără să înțeleagă impactul acțiunilor sale, poate deveni involuntar cel mai mare pericol pentru natura pe care pretinde că o iubește.

Maura ANGHEL