Joburile remote și freelancing-ul au schimbat dinamica socială a Iașului

 

* în ultimii ani, piața muncii din Iași a trecut printr-o transformare semnificativă, odată cu extinderea muncii remote și a freelancing-ului * orașul, cunoscut pentru tradiția sa academică și pentru poziția sa de centru IT emergent, a devenit un adevărat hub pentru cei care lucrează de la distanță * această schimbare a influențat viața socială, economia locală și interacțiunile dintre oameni

Extinderea muncii remote și a freelancing-ului a transformat profund piața muncii din Iași. Odată un oraș dominat de centre de afaceri și campusuri universitare, Iașul se adaptează acum noilor realități, în care tot mai mulți angajați aleg flexibilitatea în locul unui birou tradițional. Această schimbare influențează nu doar economia locală, ci și modul în care oamenii interacționează și își organizează viața de zi cu zi. Cum arată noua dinamică socială și care sunt efectele pe termen lung ale acestui fenomen?

 

Cafenelele, noul „birou” al freelancerilor

Dacă în trecut, centrele de afaceri și clădirile de birouri din zone precum Palas sau Tudor Vladimirescu erau pline de angajați, acum o nouă categorie de muncitori și-a găsit locul în cafenele și spații de co-working. Locuri precum Acaju, Teo’s Café sau Fab Lab sunt preferate de freelanceri pentru internetul rapid și atmosfera relaxată. „Lucrez în marketing digital și am nevoie doar de un laptop și o conexiune bună la internet. Înainte mergeam la birou zilnic, acum prefer să schimb locațiile. Îmi iau laptopul și petrec câteva ore într-o cafenea. Mă ajută să fiu mai productiv”, spune Andrei, specialist în SEO.

 

Mobilitatea angajaților, între libertate și izolare

Munca remote oferă avantaje evidente, dar vine și cu provocări. Deși eliminarea timpului petrecut în trafic și flexibilitatea programului sunt mari beneficii, unii angajați resimt lipsa interacțiunii sociale. „Simt că pierd din contactul cu colegii. Comunicăm doar pe Slack sau Zoom, dar nu e același lucru ca atunci când lucram împreună”, mărturisește Ioana, programator într-o companie IT.

Pentru a compensa această izolare, unii angajați organizează întâlniri periodice în oraș. Barurile și terasele din Copou sau Palas au devenit locuri în care echipele se reîntâlnesc pentru a menține coeziunea grupului.

 

Impactul asupra economiei locale

Pe de o parte, creșterea numărului de angajați remote a dus la o scădere a cererii pentru spațiile de birouri. Pe de altă parte, a impulsionat dezvoltarea de noi afaceri orientate spre această categorie de lucrători. Restaurantele și cafenelele au început să ofere meniuri special gândite pentru cei care lucrează ore în șir, iar spațiile de co-working au crescut în popularitate. „Am observat că mai mulți clienți vin dimineața cu laptopurile și lucrează câteva ore. De aceea, am introdus prize suplimentare și un abonament pentru cafea nelimitată”, spune un barista dintr-o cafenea centrală.

Un alt efect al acestei tranziții este atragerea nomazilor digitali – persoane care lucrează de oriunde în lume, atâta timp cât au o conexiune la internet. Iașul, cu costuri de trai mai mici comparativ cu Bucureștiul sau Clujul, începe să fie pe harta acestora. „Am venit din Spania și stau în Iași de câteva luni. E un oraș accesibil, are o atmosferă plăcută și multe locuri unde pot lucra în liniște”, spune Miguel, un dezvoltator web care locuiește temporar în oraș.

 

Viitorul muncii în Iași

Specialiștii consideră că modelul de muncă hibrid – combinând zilele de birou cu zile de telemuncă – va deveni norma. Companiile din Iași se adaptează și ele acestei tendințe. „Nu ne mai obligăm angajații să vină la birou zilnic, dar încurajăm întâlnirile periodice pentru a menține spiritul de echipă”, afirmă un manager HR.

Munca remote și freelancing-ul schimbă nu doar felul în care lucrăm, ci și dinamica orașului. Iașul devine mai flexibil, mai conectat la tendințele globale, dar și mai fragmentat social. Rămâne de văzut cum va evolua acest fenomen și cum va reuși comunitatea să păstreze un echilibru între avantajele și provocările noilor forme de muncă.

Maura ANGHEL