Judecătorul de cameră preliminară, decisiv în procesele penale

 Din păcate, foarte multă lume confundă nişte noţiuni total diferite. Plângerea penală, dosarul penal şi rechizitoriul. Plângere penală poate face oricine, oricui. Trebuie doar ca fapta invocată să intre sub incidenţa Noului Cod Penal. Dacă nu-i pomenită acolo, se merge doar pe latură civilă.

Mai departe, poliţiştii şi procurorul de caz sunt obligaţi să înregistreze plângerea şi să demareze investigaţiile. Audierea martorilor, studiul imaginilor surprinse de către camerele de supraveghere (din ce în ce mai multe şi mai performante), câteodată sunt necesare expertiza criminalistică şi cea medico-legală.

Când toate astea-s gata, rechizitoriul ajunge în instanţă. Dar judecata nu începe imediat, actele sunt luate la puricat de către judecătorul de cameră preliinară. Acesta trebuie să constate legalitatea sesizării instanţei, sub aspectul cometenţei materiale şi teritoriale. Pasul doi, verificarea administrării probelor. Abia după ce toate astea sunt verificate, judecătorul de cameră preliminară dispune începerea procesului. Sau poate nu.

Inculpaţii îşi cam joacă ultima carte

De la începutul anului şi până în clipa de faţă, pe rolul celor şapte instanţe din judeţ (Judecătoria Iaşi, Judecătoria Paşcani, Judecătoria Hârlău, Judecătoria Răducăneni, Tribunalul Iaşi, Tribunalul Militar Iaşi şi Curtea de Apel) au ajuns, în total, 394 dosare. Procurorii au învăţat temeinic lecţia, nu mai întocmesc rechizitoriile la modul superficial. Nu se mai practivă procedura din anii ’90, când întâi te legau, apoi se apucau de căutat probe. Primordială e prezumţia de nevinovăţie. Acum, investigaţiile sunt meticuloase, durează chiar şi ani, e posibil să intervină prescipţia sau renunţarea la urmărirea penală.

Din cele 394 dosare, 377 au trecut de camera preliminară, s-a dispus începerea procesului.

Respingeri, numai 16 şi o repunere pe rol. Dar aici nu-i vorba de hibe, scăpări ale anchetatorilor, ci de cereri şi excepţii formulate de inculpaţi. Care îşi cam joacă ultima şansă.

 Cele mai frecvente cazuri de cereri şi excepţii: nu li se respectă prezumţia de nevinovăţie

Bunăoară, Dorel şi Elena S., soţ şi soţie, sunt inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie calificată şi ameninţare. Asta după ce, în după-amiaza de 19 octombrie 2024, au năvălit în ograda consătencei Cornelia T., au luat-o la palme şi la pumni, i-au smuls lănţişorul de aur de la gât (bijuterie evaluată la 6.000 lei. Concubinul ei, Vasile, a încercat să-i sară în ajutor, dar s-a ales şi el cu nişte pumni.

Agresorii au contestat temeinicia rechizitoriului, invocând subiectivismmul martorilor. Nu l-au convins pe judecătorul de cameră preliminară.

Cam pe acelaşi calapod e şi cazul lui Tudor N. din Glodenii Gândului. În seara de 18 noiembrie, s-a dus la un birt din sat şi a luat la bătaie cinci consumatori mai în vârstă. A doua zi, în cursul dimineţii, victimele au făcut plângere penală şi au indicat martorii care fuseseră de faţă.

Fapte clare, dar Tudor a invocat faptul că nu i s-a respectat prezumţia de nevinovăţie. A mai precizat că are un certificat de încadrare într-un grad de handicap, e oligofren, iar atunci când i s-au luat declaraţiile, era beat. Nici argumentele astea n-au ţinut. Cererile şi exepţiile i-au fost respinse ca neîntemeiate.

Foarte stranie e speţa în care Mihail N. a ajuns inculpat pentru conducere fără permis. A fost tras pe dreapta la intrarea în Uricani. Poliţiştii l-au verificat în baza de date, au văzut că are permisul suspendat pentru 40 zile şi i-au întocmit dosar penal. Chemat la audieri, Mihail a insistat să semneze acordul de recunoaştere a vinovăţiei, a trimis actul prin e-mail, procurorul de caz nu l-a citit, a ignorat demersul, dar judecătorul de cameră preliminară a decis că procurorul de caz nu era obligat să ia act de acordul de recunoaştere. Procesul a început deja.

 Şoferul era prea beat, nu mai ştie ce declaraţii a dat

Florin P. A fost oprit în trafic în plin centrul Iaşului, pe Anastasie Panu. Poliţiştii l-au pus să sufle în etilotest, a ieşit o valoare de comă alcoolică. L-au dus la secţie, l-au pus să povestească, el a semnat, dar a a doua zi a uitat tot. Când a fost chemat de procuror, ca să i se citească rechizitoriul, Florin a sărit în sus, a spus că el n-a semnat niciodată acea declaraţie. Expertiza grafologică a demonstrat contrariul.

Una dintre cele mai numeroase bande de traficanţi de droguri a fost destructurată, la începutul acestui an, de către procurorii DIICOT. Gruparea avea 12 membri, toţi minori. A singurul caz când anchetatorii au comis-o. Chestie de formă, nu de fond. Au susţinut că unul dintre inculpaţi ar fi vândut unui investigator sub acoperire 0,72 grame de cristal 3CMC, tranzacţia s-a derulat în ianuarie 2024, dar în rechizitoriu a fost trecută data de 27 septembrie 2023. Aşa că. În deliberare, judecătorul de cameră preliminară a constatat existenţa neconcordanţei şi a dispus repunerea pe rol a actelor de urmărire penală. Marcel FLUERARU