Medicii recomandă plimbările pentru a combate astenia de primăvară

* „Sunt recomandate plimbările în aer liber care au efect asupra creşterii fluxului de sânge oxigenat la nivelul creierului şi stimulează producerea de serotonină, care induce o stare de bine. La rândul său, expunerea la soare poate regla ritmurile circadiene şi duce la producţia de vitamina D. Practicarea exerciţiilor fizice ajută metabolismul, stimulează secreţia de endorfine, îmbunătăteşte starea psihică”, transmite dr. Florin Roșu, managerul Spitalului de Boli Infecţioase din Iași

Alternanţa anotimpurilor şi în special trecerea de la sezonul rece la cel cald poate afecta organismul uman. Zona noastră geografică, cu clima temperată, implică alternanța aceasta a temperaturilor, de la un anotimp la altul.

Și sunt o serie de factori care intervin aici - creşterea intensităţii luminii solare, zile mai lungi, variaţii de temperatura şi umiditate, deficitul de vitamine şi minerale cu care ieşim din iarnă, stresul, oboseala, care pot aduce schimbari de tonus fizic şi psihic, care se manifestă prin stări de oboseală şi slăbiciune sau chiar cu dureri de cap şi lipsa de concentrare.

Managerul Spitalului de Boli Infecţioase Iași, dr Florin Roşu, ne spune că toate aceste schimbări influenţează nivelurile de serotonină si melatonină, substanţe chimice din creier responsabile de reglarea stării de spirit şi a somnului.

Sinteza melatoninei include nucleul suprachiasmatic şi glanda pineală, fiind stimulată de intensitatea luminii percepute  la nivelul retinei. Melatonina influenţează funcţionarea sistemului imun şi generează procesele de apărare ale organismului, gestionează secreţia de cortizon şi reglează tensiunea arterială. Nivelul scăzut de melatonină poate genera isomnie şi irascibilitate.

Serotonina este un neurotransmiţător sintetizat majoritar la nivelul celulelor intestinale enterocromafine care reglează motilitatea digestivă. Practic, serotonina semnalizează senzaţia de foame şi saţietate, cu rol vasoconstrictor, fiind implicată în  generarea proceselor de hemostază primară, iar la nivelul sistemului nervos acţionează asupra sintezei de melatonină. Deficitul de serotonină poate determina scăderea apetitului, insomnii, apariţia depresiei, a fobiilor, anxietate. „De cele mai multe ori intervine astenia de primăvară, ca o consecinţă a ieşirii din hibernare şi a adaptării organismului la noile condiţii de viaţă. Nu toate persoanele resimt astenia de primăvară în aceeaşi măsură, iar simptomele variază de la o persoană la alta. Astenia este o afecţiune temporară, simptomele acesteia dispar pe măsura ce organismul se adaptează la schimbările climatice. Sunt doar stări fiziologice care apar şi la persoane sănătoase şi la cele care au asociată o altă patologie , dar care pot avea urmări nefaste dacă nu sunt urmărite. Dacă aceste simptome se prelungesc în timp pot duce chiar la depresie. Pot interveni stări de nervozitate, palpitaţii, somn superficial, chiar insomnie, tulburări de apetit, de memorie şi de concentrare”, spune dr. Florin Roşu. 

Deoarece primăvara este însoţită de creşterea treptată a temperaturilor, de variaţii de 10-15 grade între zi şi noapte, de o explozie de lumină şi culoare, corpul nostru depune un efort considerabil pentru a se adapta noilor condiţii de viaţă. „Pentru a combate astenia de primăvară trebuie să consumate cât mai multe fructe şi legume proaspete care au acţiune detoxifiantă, diuretică, depurativă, şi care pot să ajute la reglarea tranzitului intestinal. Sunt recomandate plimbările în aer liber care au efect asupra creşterii fluxului de sânge oxigenat la nivelul creierului şi stimulează producerea de serotonină, care induce o stare de bine. La rândul său, expunerea la soare poate regla ritmurile circadiene şi duce la producţia de vitamina D. Practicarea exerciţiilor fizice ajută metabolismul, stimulează secreţia de endorfine, îmbunătăteşte starea psihică. Este recomandat consumul de legume verzi, urzici, stevie, leurdă, mărar, usturoi verde, ceapă verde, spanac”, spune dr. Florin Roşu. 

Tot el ne recomandă să evităm cafeina şi zahărul, deoarece acestea pot contribui la creşterea nivelului de stres, iar consumul de suplimente nutritive să se facă doar atunci când există deficienţe. Laura RADU