Ministrul Educației pledează, în fața dascălilor ieșeni, pentru un nou tip de învățământ

 

* „Noi am venit cu ideea unei educaţii personalizate, să dăm putere şcolilor, elevilor, profesorilor. Trebuie să vedem, poate descentralizarea e prea puternică.... Modelele pe care le avem au dat greş. De 20 de ani folosim astfel de modele în diverse discipline”, a spus ministrul Daniel David * „Schimbările, demersurile reformatoare actuale trezesc pasiune, dialoguri incitante, polemici virulente, dar şi fireşti interogaţii  şi nelinişti”, susține Camelia Gavrilă,directoarea Colegiului „Costache Negruzzi”

O dezbatere regională privind proiectul planurilor cadru pentru învăţământul liceal a fost organizată la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. Multe cadre didactice şi directori de liceu şi-au arătat interesul faţă de modificările planurilor cadru. Din Aulă a lipsit însă chiar ministrul Educaţiei, Daniel David, prezent online...

În timpul intervenţiei sale online, ministrul Educaţiei i-a încurajat pe profesorii prezenţi la dezbaterea publică despre planurile-cadru să facă un exerciţiu de imaginaţie şi să privească şcoala prin prisma planurilor-cadru şi să genereze discuţii pentru a înţelege ce funcţionează sau nu, unde trebuie făcute corectări. „Noi am venit cu ideea unei educaţii personalizate, să dăm putere şcolilor, elevilor, profesorilor. Trebuie să vedem, poate descentralizarea e prea puternică. Cu siguranţă trebuie să fie mai mult decât avem acum, dar poate am gândit-o prea puternic. Trebuie să recentralizăm unele lucruri. Vă rog, veniţi cu analize, cu simulări, cu propuneri noi, astfel încât în final să avem proiecte de planuri-cadru care să fie larg acceptate şi de sistem, şi de elevi, şi de părinţi, şi de profesori, şi de autorităţile locale, şi de mediul social – economic”, le-a spus ministrul Daniel David cadrelor didactice.

Ministrul a expus şi cele patru motive principale pentru care trebuie regândite planurile cadru pentru liceu. „Unu, o logică curriculară, de bun simţ. Odată ce am făcut reforma planurilor-cadru în zona gimnaziului, în mod normal ar fi trebuit să asigurăm aceeaşi reformă în 2021. Suntem deja în urmă cu mulţi ani. Doi, vrem nu vrem, trebuie să recunoaştem că noua Lege a Educaţiei ne obligă să ne gândim şi la planurile-cadru în relaţie cu noua variantă de Bacalaureat. Trei, ne uităm la numărul de ore, la numărul de discipline. Cu orice comparăm este o încărcătură foarte mare pe copii”, a spus ministrul Daniel David.

Cel de-al patrulea argument invocat de ministrul Educaţiei este  cel al analfabetismului funcţional al absolvenţilor de liceu. „Dar este şi un al patrulea argument. Mă uit că intră în zona liceului copiii, şi eu ştiu ca psiholog, cu nivel intelectual, de creativitate şi de inteligenţă comparabil cu ce vedem în spaţiile vestice şi îi scoatem într-o formă şi cu un profil care nu ar trebui să ne placă. Adevărul este că nivelul de analfabetism funcţional în diverse domenii, competenţele pe care le vedem în cazul adulţilor care au terminat zona de liceu arată foarte, foarte rău”, a spus ministrul.

A doua idee importantă lansată spre dezbatere a fost faptul că actualul modelul al programului cadru nu mai poate funcţiona la anumite discipline. „Modelele pe care le avem au dat greş. De 20 de ani folosim astfel de modele în diverse discipline”, a spus Daniel David. 

Profesorii așteaptă „o schimbare de de fond, nu de formă”

Între revoltă și spreanță. Așa privesc profesorii și directorii după dezbaterea de miercuri privind modificarea planurilor cadru pentru învățământul liceal de zi. Într-un dialog consistent, care uneori a fost mai aspru sau mai ironic, ori ușor revoltat, dezbaterea regională organizată la Iași a stârnit reacții diferite în rândul profesorilor, elevilor, directorilor.

Pentru cei din învățământul liceal ieșean principala temere este legată de aplicabilitatea noilor planuri cadru.

Directoarea Liceului Teoretic de Informatică „Grigore Moisil”, Adina Romanescu, spune că  dezbaterea a fost doar o reluare a prezentărilor de până acum, „un monolog al decidenţilor în care profesorii şi elevii nu prea au contat”. „Dorim de multă vreme o schimbare a arhitecturii curriculare. Noile planuri cadru pot fi oportunitatea pentru schimbarea de paradigmă în Educaţie. E de mult aşteptată, dar trebuie să fie o schimbare de de fond, nu de formă”, consideră Adina Romanescu.

Ea spune că nevoie de reconectarea Educaţiei la nevoile de învăţare şi dezvoltare ale elevilor, dar şi la cerinţele pieţei muncii. „Vrem să cunoaştem viziunea pentru educaţia din viitor, să gândim neapărat întregul, pentru a identifica cele mai potrivite componente. Avem nevoie de o privire de ansamblu şi să ştim exact unde trebuie să ajungem. Nu discutăm aproape deloc de inteligenţa artificială în Educaţie şi ocolim de cele mai multe ori educaţia STEM. Schimbarea unei paradigme în educaţie trebuie realizată integrat în multe domenii şi simultan", spune Adina Romanescu.

„Noi dorim să trăim în această lume aflată în schimbare şi să înţelegem de ce lumea se schimbă. Ori, Geografia ne dă răspunsurile la foarte multe întrebări despre contemporaneitate. Geografia şi Istoria sunt strâns legate şi reprezintă şi un pilon de bază în orice sistem de educaţie. Trebuie studiate la toate treptele de învăţământ şi la toate filierele”, a spus Anca Dimitriu, directoarea Licelui „Dimitrie Cantemir”.

Pentru directoarea Colegiului „Costache Negruzzi”, Camelia Gavrilă, planurile de învăţământ trebuie să însemne esenţa unui sistem educaţional şi temeiul oricărei arhitecturi curriculare. „De aceea, schimbările, demersurile reformatoare actuale trezesc pasiune, dialoguri incitante, polemici virulente, dar şi fireşti interogaţii  şi nelinişti”, transmite Camelia Gavrilă.

Drept urmare, aceasta face apel la raţiune şi echilibru în orice construct curricular. „Altfel vom fi trecut prin dialoguri sterile sau însăilări  de monologuri care nu şi/ au găsit intersecţiile şi răspunsul logic în sfera deciziilor de politici educaţionale relevante, moderne, dar  şi responsabile”, spune directoarea Colegiului „Costache Negruzzi”. Laura RADU