Moldova ar putea pierde nouă așezări urbane

 În cazul unei reforme administrative, scăderea populației ar putea atrage și pierderea rangului administrativ în cazul a cinci municipii și patru orașe din trei județe - Suceava, Bacău și Botoșani * cea mai afectată ar fi Bucovina, care ar rămâne cu un singur municipiu * județele Iași, Vaslui și Neamț respectă criteriul legat de numărul locuitorilor în stabilirea rangului administrative

 

După depopularea multor localități rurale din România, iată că a venit rândul municipiilor și orașelor să-și piardă din locuitori. Cauzele țin, în mare parte, de condițiile de trai. După ce majoritatea fabricilor s-au închis și locurile de muncă au devenit din ce în ce mai puține, mulți moldoveni au luat fie drumul marilor așezări urbane, fie al străinătății, dovadă fiind și datele statistice.

Vatra Dornei, municipiul cu o populație cât a unei comune mai mari

Ultimul recensământ arată că sunt municipii și orașe din Moldova care și-ar putea pierde rangul administrativ deoarece nu mai îndeplinesc criteriul legat de numărul de locuitori. Potrivit Legii 351/2000, o localitate ar trebui să aibă minimum 5.000 de locuitori pentru a putea fi declarată oraș și cel puțin 25.000 de suflete pentru a fi municipiu. Din păcate, sunt așezări în Moldova care nu mai îndeplinesc această cerință, cele mai mult fiind în județul Suceava. Ce-i drept, această zonă din nordul țării a fost și singura din Moldova care, în tipul Guvernării lui Adrian Năstase și-a schimbat harta administrativă pentru a îndeplini cerințele de aderare la UE. Structura de la Bruxelles cerea, printre alte condiții impuse candidaților, un minim procent de urbanizare al țărilor respective. România nu avea atâtea orașe câte îi se cerea, motiv pentru care guvernanții au decis schimbarea rangului administrativ, multe comune fiind transformate în orașe, deși nu îndeplineau condiții minime cum ar fi sistem de canalizare, de iluminat public și sistem de alimentare cu apă, străzi asfaltate sau toaletă în interiorul casei. În total, a fost vorba despre 27 de comunități rurale din județele Arad (1), Argeş (1), Constanţa (1), Dolj (2), Gorj (2), Ialomiţa (2), Maramureş (4), Olt (1), Satu Mare (1), Sibiu (1), Suceava (8) şi Timiş (3). 

Acum, la aproape 20 de ani distanță, tot Suceava riscă, în cazul în care ar avea loc o reformă adminsitrativă, să piardă cele mai multe municipii, fiind vorba despre Rădăuți (24.292), Fălticeni (23.902), Câmpulung Moldovenesc (15.642) și Vatra Dornei (12.578). Lor li s-ar adăuga Solca, unde mai sunt doar 2.405 locuitori și, Milișăuți (4675) care, teoretic, ar putea pierde statutul de oraș. În aceste condiții, Bucovina ar rămâne doar cu municipiul reședință de județ (84.308 locuitori) și nouă orașe - Broșteni, Frasin, Siret, Liteni, Cajvana, Salcea, Dolhasca, Gura Humorului și Vicovu de Sus, ultimul având și cei mai mulți „orășeni” - 15.143. Ce-i drept, județul are și comune foarte mari care ar putea candida foarte bine la titlul de așezare urbană dacă administrația și populația și-ar dori acest lucru. Cea mai are comună rămâne Salcea, cu 12.792 de locuitori, urmată de Marginea, cu 11.164, cam câți sunt în Vatra Dornei!

 

Orășenii din Slănic Moldova ar putea redeveni țărani

Într-o situație dificilă s-ar putea afla și județul Bacău, care ar putea pierde municipiul Moinești (19.728 locuitori) și orașul Slănic Moldova (4.011). Ar mai rămâne cu două municipii - Bacău (136.102) și Onești (34.005) și cu patru orașe - Comănești (19.999), Buhuși (14.152), Dărmănești (13.069) și Târgu Ocna (10.410.) Al treilea județ care ar putea rămâne cu un singur municipiu este Botoșaniul, care și-ar putea păstra titulatura de municipiu doar la reședința de județ, cu cei 89.987 de locuitori. Din păcate, Dorohoiul a pierdut o parte din populație, care numără acum 22.893 de suflete. Dintre orașe, ar putea fi amenințat statutul Bucecei (4.171), restul fiind în graficul cerut de lege - Darabani (11.948), Flămânzi (10.561), Săveni (6.447) și Ștefănești (5.032). Ca și în multe alte locuri ale Moldovei, în județ sunt și comune mari, cum ar fi Mihai Eminescu, unde sunt 8.638 de locuitori sau Vârfu Câmpului - 7.077.

Iașul, cel mai mare municipiu din nord-estul țării

Din punct de vedere al populației, județele Iași, Neamț și Vaslui nu ar fi afectate în cazul unei reforme administrative. Cu cei 271.692 de locuitori, Iașul rămâne cel mai mare municipiu din Moldova, harta urbană fiind completată de municipiul Pașcani (30.766) și orașele Hârlău (10.349), Târgu Frumos (9.597) și Podu Iloaiei (8.992). Cu cei 28.534 de locuitori, comuna Miroslava ar putea candida fără nicio problemă la statutul de municipiu, iar Ciurea (17.254), Tomești (12.169) și Holboca (13.697) la cel de oraș. Neamțul și-ar păstra cele două municipii - Piatra Neamț (79.679) și Roman (48.644) și cele trei orașe - Târgu Neamț (18.015), Roznov (8.133) și Bicaz (6.106), la fel și Vasluiul unde municipiul reședință de județ numără 63.035 de locuitori, Bârladul - 52.475 și Hușiul - 25.045. Demn de remarcat este că ambele orașe ale județului, Negreși (7.530) și Murgeni (6.853) au o populație mai mică decât cea mai mare comună - Zorleni (8.804).

Scenariul derulat mai sus în cazul unei eventuale reforme administrative a luat în calcul doar populația. În stabilirea rangului unei localități se iau în calcul mai multe aspecte cum ar fi rețelele de utilități, numărul de cadre medicale, criterii legate de școli etc pe care foarte multe așezări din Moldova nu le îndeplinesc.

Maura ANGHEL