Noutăți în educație, la Consiliul Rectorilor

Detalii în premieră, făcute publice ieri la Iaşi, despre noile schimbări anunţate în învăţământ, schimbări care au bulversat deja cancelariile, dar şi pe elevi sau părinţi. Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, prezent la Iaşi pentru reuniunea Consiliului Naţional al Rectorilor, organizată de Universitatea Tehnică, a prezentat într-o amplă conferinţă de presă principalele discuţii pe care le vor purta în acest weekend cei 75 de rectori de la universităţile membre ale CNR alături de reprezentanţii Ministerului Educaţiei şi celui al Cercetării. De asemenea, ministrul Cîmpeanu a răspuns şi la o serie de întrebări legate de situaţia învăţământului preuniversitar, legate de finanţările şcolilor, dar şi despre ce implică schimbarea radicală a structurii anului şcolar şi cum intenţionează să reducă diferenţele materiale dintre şcolile din rural şi urban.

 

În deschiderea conferinţei de presă de ieri, care a avut loc în una din sălile de conferinţă de la Palas Mall, a luat cuvântul rectorul Politehnicii ieşene, prof.dr.ing. Dan Caşcaval, cel care este şi preşedinte interimar al Consiliului Naţional al Rectorilor, dar şi rector al instituţiei gazdă, care a vorbit despre împortanţa reuniunii de la Iaşi şi despre cei care vor participa la aceste întrevederi. „În aceste zile, Iaşul a devenit centrul educaţiei din România... Consistenţa acestei reuniuni este dată de prezenţa domnului ministru Sorin Cîmpeanu, de prezenţa consilierului prezidenţial Ligia Deca, a secretarilor de stat din cele două ministere şi de participarea, încă în sistemul online, a domnului ministru Ioan-Maricel Boloş, ministrul Cercetării”, a explicat rectorul Politehnicii. Apoi, ministrul Educaţiei a prezentat agenda întâlnirii din acest weekend, ce cuprinde numeroase teme de interes pentru învăţământul românesc, atenţia fiind concentrată în special pe învăţământul superior.

 

Ministrul a vorbit însă şi despre mai multe teme legate de învăţământul preuniversitar, de la finanţarea acestuia, de modernizarea tuturor şcolilor, dar şi despre modificările care vor apărea în viitorul an şcolar legate de structura anului şi de viitoare modificări ale curriculei. Un prim aspect prezentat a fost legat de posibilitatea universităţilor de a beneficia de contracte de dezvoltare a infrastructurii. „Sunt patru universităţi româneşti care beneficiază deja de contracte de finanţare de dezvoltare a infrastructurii în valoare de 100 de milioane de euro în total”, a subliniat ministrul, cele patru instituţii fiind din Bucureşti, respectiv din Cluj. „S-a extins oportunitatea finanţării pentru alte patru sau cinci universităţi, acestea urmând să fie finanţate în runda următoare. Este vorba de o finanţare care se face în condiţii foarte avantajoase, cu o dobândă de un nivel foarte redus şi fără alte condiţii pe care orice altă bancă le pune. Acest lucru va putea susţine dezvoltarea universităţilor româneşti”, a completat Cîmpeanu. Ministrul a vorbit şi despre finanţarea prin PNRR, de care beneficiază universităţile, şi despre posibilitatea de suplimentare a banilor primiţi în cazul unor proiecte mai ample, dar şi despre o propunere a Băncii Mondiale de Investiţii, prin Agenţia de credite şi burse, şi despre faptul că studenţii ar putea beneficia pe viitor de credite, până în prezent fiind acordate doar burse. Potrivit ministrului, până în prezent nu se puteau acorda în lipsa unor garanţii bancare.

O nouă OUG ce va aduce schimbări radicale

Un alt punct de discuţie a vizat o Ordonanţă de urgenţă, cu patru puncte, care vizează atât învăţământul preuniversitar, dar şi cel universitar. Astfel, potrivit ministrului, prima schimbare pentru mediul universitar vizează posibilitatea ca universităţile să poată desfăşura începând de anul viitor cursuri online. Practic, prin această Ordonanţă, se redefineşte forma de învăţământ cu frecvenţă, urmând ca, în urma analizării de către ARACIS, să se strabilească, în funcţie de domeniile de studii, în ce procent şi modalitate se vor putea realiza cursuri şi activităţi în mediul online. Schimbările vor putea avea loc în universităţi din această toamnă. De asemenea, ordonanţa prevede, în urma solicitării făcute de către universităţile de Arte, ca pregătirea în domeniul Artelele spectacolului să dureze patru ani, nu trei ca până în prezent. În preuniversitar, un prim punct prevede extinderea posibilităţii înmatriculării elevilor din Ucraina peste numărul maxim de elevi din clasă. Astfel, nu se reduc şansele elevilor români şi oferă şi posibilitatea integrării copiilor care au fugit din calea conflictului din Ucraina. Cel de-al doilea punct vizează acreditarea unităţilor de învăţământ preuniversitar, şcolile şi liceele având posibilitatea să realizeze aceste acreditări până în vara lui 2023, acreditare care se face de către ARACIP.

La Iaşi se discută în aceste zile şi despre posibilitatea extinderii autonomiei universitare, ministrul subliniind că acesta este un „moment unic” pentru învăţământ. „Este un lucru general acceptat că universităţile sunt şi trebuie să îşi consolideze rolul de motor al dezvoltării regionale şi naţionale. Obiectivele care stau faţa universităţilor sunt multiple şi pentru asta au nevoie de o extindere a autonomiei universitare, inclusiv din prespectivă financiară”, a explicat Cîmpeanu. Acesta a vorbit, ca exemplu, despre posibilitatea obţinerii de diplome duble. Practic, universităţile care au acreditate două domenii să nu mai fie nevoită să obţină acreditări pentru o specializare dublă. Astfel, dacă există acreditare pentru Istorie şi Geografie, universităţile să poată realiza o specializare dublă, care include ambele domenii.