Numărul autorizațiilor de construire s-a redus la jumătate!

 

La începutul acestui an, Primăria Iaşi bifa o premieră în analele urbanismului: doar 22 de autorizaţii de construire emise în luna februarie şi un total de 68 coroborat cu cele atribuite în ianuarie. Oficialii municipalităţii spuneau atunci că  „odată cu ieşirea din sezonul de iarnă, cu siguranţă numărul cererilor de documentaţii va creşte, mai ales că restricţiile privind pandemia au fost ridicate”, însă cifrele infirmă, în continuare, această previziune. Cea mai recentă statistică indică faptul că în luna septembrie 2022, în județul Iași s-au eliberat 150 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, cu 26,5% mai puține comparativ cu luna anterioară și cu 48,8% mai puține față de luna corespunzătoare a anului precedent. La nivelul municipiului, au fost atribuite în septembrie 94 de autorizaţii, însă doar 10% se referă la clădiri, restul vizând branşamente, reţele de utilităţi şi montări de firme luminoase. De altfel, în perioada 1 ianuarie 30 septembrie 2022, numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate pe total județ, a fost de 1696, cu 21,1% (-453 autorizații) mai puține comparativ cu perioada similară din anul 2021. Pe medii de rezidență, s-a înregistrat o scădere cu 16,0% (-33 autorizații) în mediul urban și cu 21,6 % (-420 autorizații) în mediul rural.

Deficit de personal şi teamă

Motivele acestei scăderi sunt variate. În primul rând, ar fi vorba de o criză de personal. În primăvară au fost scoase la concurs posturilor vacante, însă ulterior a venit decizia Guvernului de a îngheţa angajările în sectorul bugetar până la finele acestui an. O altă explicaţie o fost oferită de primarul Mihai Chirica în redacţia Evenimentului Regional al Moldovei. „Frica a cuprins întreg aparatul administrativ. Oamenii au devenit timoraţi, se uită la virgule şi îi întreb şi eu cam până unde pot respinge un  material, pentru că se rulează la un inspectori chiar şi de cinci ori, ceea ce duce la întârzieri foarte mari. Eu sunt de acord şi ferm: cine greşeşte, plăteşte. Dacă este o neglijenţă, trebuie să o corectez, dacă este o greşeală cu vinovăţie, trebuie pedepsită prin intervenţia directă a instituţiilor statului fără prea multe comentarii. Din nefericire, sunt şi greşeli să spunem voite, pe care eu însumi le-am descoperit şi le-am trimis spre Procuratură, dar sunt şi greşeli făcute din neglijenţă şi atunci acestea se pot îndrepta foarte simplu. Prin urmare, frica domină foarte mult această direcţie. Nu pot să spun că oamenii nu ştiu meserie pentru că îi cunosc pe mulţi dintre ei, sunt preocupaţi să facă bine lucrurile. Dar nu depinde numai de ei”, a spus primarul. 

Documentaţii incomplete

O altă problemă derivă din documentaţiile pe care le depun dezvoltatorii imobiliari. „Arhitectul şef mi-a prezentat un material şi mi-a arătat că de la prima planşă până la ultima deja parcă era alt proiect. Mi-a spus: domnule primar, sunt trei feluri de planşe cu acelaşi cartuş pentru că el a început într-un fel proiectul, apoi l-a mai corectat, a mai pus o planşă, apoi încă una şi noi nu ştim acum care este cea pe care trebuie să o luăm în seamă. Am reintrodus obligativitatea ca la primrirea documentaţiilor de urbanisms să fie filtrate de la Registratură. Dacă ele nu sunt bine făcute de la început, nu le mai primesc, nu mă mai încarc cu un număr de înregistrare, cu o documentaţie pe care oricum o resping”, a mai explicat primarul.

Alte motive le constituie criza materialelor de construcții, creșterea prețurilor acestora, deficitul de forță de muncă în construcții, îmbolnăvirea lucrătorilor, efecte care au produs sincope în procesele de construire și care au condus la imposibilitatea demarării unor construcţii. Dan CONSTANTINESCU