O lucrare a celebrului pictor Rudolf Schweitzer-Cumpăna, prezentă într-o colecție privată din Iași

Institutul Cultural Român a omagiat nu demult pe unul din marii artiști ai României, căruia i-a dedicat un documentar. Intitulat „Un mare artist român: Rudolf Schweitzer-Cumpăna (1886–1975) şi universul operei sale“, documentarul a fost dedicat împlinirii a 45 de ani de la dispariţia unuia dintre cei mai mari pictori români, peisagist şi portretist de factură postimpresionistă și difuzat pe pagina de Facebook şi pe contul de YouTube ale Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia.
Sensibilitatea sa artistică şi forţa sa creatoare au generat o operă vastă şi variată, executată în diverse tehnici artistice, documentarul subtitrat în limba italiană aducând în atenţia publicului viaţa şi, mai ales, activitatea artistului, pornind de la donaţia constând în 147 lucrări oferite Muzeului Judeţean Argeş din oraşul natal, Piteşti, atât pictură în ulei pe pânză sau pe carton («Cenuşăreasa», «Autoportret», «Baci din Muscel», «Stradă», «Maternitate», «Vatra», «Pe gânduri» etc.), cât şi grafică («Fată torcând», «Portret de bătrân», «În port la Tulcea» etc.).
Omagiu la Veneția și la Iași
Filmul documentar a contribuit la promovarea în Italia a creaţiei originale a unuia dintre cei mai importanţi pictori români din secolul XX. Deşi format în străinătate, Rudolf Schweitzer-Cumpăna s-a dedicat deopotrivă peisagisticii rurale şi urbane româneşti, expresivitatea scenelor ţărăneşti şi a portretisticii ce ilustrează lumea oraşelor şi satelor nu a fost cu nimic mai prejos, din punct de vedere estetic, în raport cu pânzele sau desenele sale care surprind aspecte urbane sugestive din Franţa, Italia, Germania etc. Paleta sa caldă, în tonalităţi grave şi profunde, reliefează un artist de talie internaţională, cu o viziune de un realism temperat, specifică şcolii germane, şi un stil inconfundabil, care ieşea din şabloanele figurative de până atunci, ceea ce subliniază şi filmul documentar. Una dintre lucrările sale, intitulată „Dialog în doi”, se află în colecția privată a avocatei Gianina Vera Poroșnicu, tabloul fiind un dar al Elenei Știrban, soția regretatului anticar Dumitru Grumăzescu. „M-am bucurat mult când am primit darul făcut Casei Joseph Zoller (un important monument istoric renovat de către avocată – n.r.). Am avut un mare respect și o mare admirație față de dl Grumăzescu, un colecționar desăvârșit, care a prețuit enorm arta”, a spus Gianina Vera Poroșnicu. Lucrarea primită în dar ilustrează una din temele predilecte ale pictorului, scene din viața țărănească, fiind reprezentați în centrul lucrării figurile a doi bărbați în vârstă. „Lucrarea este încărcată de pasta îngroșată, ce urmărește construcția accentuată a formelor, trăsăturilor personajelor sale. Predomină roșu, alb, negru. Reprezentarea pune în lumină personaitatea artistului, păstrând stilul singular al acestuia, ceea ce îl face identificabil”, se arată și în certificatul de autencitate. „În prăvălia unui negustor de tablouri din Calea Victoriei, în fața străzii Fântânii, expune sfios d. R. Schweitzer. Nu sunt multe la număr lucrările pe care d-sa le scoate în public, dar sun suficient de elocvente pentru a demonstra în tânărul expozant un talent ce merită luarea aminte. Cu tot numele său nemțesc, care ar putea să-i pricinuiască oarecari inconveniențe, dl. Schweitzer are o inspirație rustică foarte românească, am putea zice exclusiv țărănească. Firește, n-ar fi deajuns artisticește, dacă ar fi numai atât. Dar e deajuns ca, dovedindu-i preferințele, să-i facă numele simpatic. În plus, d. Schweitzer are lucrul principal: însușirea artistică. Pastă suculentă, din belșug, aruncată cu o siguranță remarcabilă și care împrumută figurilor o impresie de robust și solid; o tonalitate suficient de personală pentru un tânăr expozant lucruri care pierd din pricina luminii nevaforabile a prăvăliei în care sunt așezate pânzele. Dintre ele subliniem cele două peisaje de iarnă, de un colorit sigur, afirmativ și original, de un sentiment comunicativ care trădează un temperament destul de viguros. Cel care a izbutit să dea lucruri de felul acesta dovedește cu ele posibilități viitoare, care, la vremea lor, vor aduce tânărului artist nume vrednic de ținut în seamă”, scria, în cronicile vremii, îndrăgitul Nichifor Crainic.
Maura ANGHEL