O nouă provocare pentru elevii ieșeni. PISA 2025, testul care zguduie școala românească

 * la nivel național, 10.000 de elevi vor fi puși la încercare

Evaluarea internațională PISA 2025, organizată de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), bate la ușă și aduce sub reflectoare un eșantion semnificativ de 10.000 de elevi români de 15 ani, care vor fi testați între 28 aprilie și 9 iunie, în aproximativ 350 de școli gimnaziale, licee și școli profesionale din toată țara. Este o creștere majoră față de cei 7.300 de elevi din 262 de școli implicați la ediția din 2022, iar miza acestei ediții devine și mai mare datorită includerii părinților tuturor elevilor selectați, dar și a profesorilor de științe sau limbă engleză care predau în clasa a IX-a, chemați și ei să completeze chestionare specifice. România participă atât la testările obligatorii de Matematică, Științe și Lectură, cât și la opțiunile suplimentare, precum modulul „Învățarea în lumea digitală” (LDW) și evaluarea la o limbă străină (FLA), pentru care vor fi selectați aleatoriu alți 11 elevi din fiecare școală. În total, e o desfășurare de forțe în care fiecare actor educațional, de la elevi la părinți și profesori, poate ieși vinovat de ineficiențele sistemului sau, dimpotrivă, poate arăta că există resurse reale de performanță.

Citește și Dependența de social-media face ravagii în școlile din Iași. Criza de atenție a elevilor și soluțiile imediate

Dincolo de amploarea logistică – cu aproximativ 80 de administratori de test, 350 de coordonatori de școală și 60 de monitori de calitate – există și un cost considerabil: 171.000 de euro pentru participarea la PISA 2025 și încă 40.608 de euro pentru opțiunile suplimentare. Sumele devin și mai greu de ignorat când ne amintim că bugetele pentru educație sunt frecvent contestate. Este însă un preț pe care România pare dispusă să îl plătească pentru a-și măsura, încă o dată, nivelul real al competențelor-cheie în rândul adolescenților. Testul este recunoscut pe plan internațional ca un barometru obiectiv, fără menajamente, care evaluează felul în care elevii știu să aplice ceea ce au învățat în viața de zi cu zi. Rezultatele, alături de răspunsurile din chestionarele adresate părinților și profesorilor, vor oferi o imagine brutal de onestă a modului în care școala și familia își împart responsabilitățile în educarea noii generații.

Citește și Sistemul educațional românesc are nevoie de o nouă arhitectură

Faptul că PISA 2025 se axează în principal pe științe, după ce în 2022 principala competență vizată a fost matematica, ridică și mai multe semne de întrebare: câte laboratoare decente avem, câți profesori sunt cu adevărat pregătiți să stimuleze gândirea critică și cum se integrează noile tehnologii în procesul de învățare? Modulul inovativ „Învățarea în lumea digitală” va scoate la iveală abilitățile tinerilor de a naviga într-un mediu online tot mai complex, iar evaluarea la o limbă străină poate da la iveală realul nivel de competențe de comunicare al elevilor. În plus, includerea părinților reprezintă un semnal clar că factorii externi școlii contează enorm în performanța tinerilor. Oricât am încerca să mascăm realitatea, participarea masivă la PISA 2025 este șansa de a privi cu onestitate lacunele și punctele forte din întregul sistem. Dacă vom descoperi că standardele rămân doar pe hârtie, ignorarea rezultatelor ne va arunca și mai mult în zona unei educații în derivă. Dacă vom găsi, însă, argumente care să demonstreze că învățământul românesc poate ține pasul cu cerințele internaționale, atunci vom putea spune că PISA nu a fost doar un test, ci o rampă de lansare spre reforme adevărate. Pretestarea din mai-iunie 2024 a pregătit terenul, însă faza principală din acest an va fi momentul adevărului: e momentul să vedem dacă România e gata să-și recunoască limitările și să facă pasul următor sau va continua să se îmbete cu promisiuni fără acoperire.

Dan DIMA