O treime dintre români riscă să facă ciroză hepatică!

 * „Se estimează că 1 din 3 persoane este afectată de una din formele NAFLD (ficat gras simplu, steatohepatită sau ciroză). Incidența NAFLD crește cu aproximativ 1% pe an, în paralel cu pandemia obezității și diabetului zaharat, iar modelele de prognoză epidemiologică estimează o dublare a mortalității prin boala cronică hepatică cauzată de NAFLD până în 2030”, susține prof.univ.dr. Liliana Gheorghe, de la Institutul Clinic Fundeni

În aceste zile la Iaşi are loc a 42-a ediţie a Congresului Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie şi Endoscopie Digestivă. Sute de medici din ţară şi străinătate discută despre patologiile ficatului şi care sunt măsurile de acţiune împotriva steatozei hepatice.
Cu ocazia Zilei Internaționale de acțiune împotriva steatozei hepatice, comunitatea medicală și organizațiile de sănătate din întreaga lume se mobilizează pentru a aduce în atenția publică importanța și urgența acțiunii legate de boala ficatului gras nonalcoolic și de forma sa avansată, steatohepatita nonalcoolică. „Ficatul gras non-alcoolic (NAFLD) este o afecțiune complexă, progresivă și multisistemică, o povară medicală și de sănătate publică la nivel global. Se estimează că 1 din 3 persoane este afectată de una din formele NAFLD (ficat gras simplu, steatohepatită sau ciroză). Incidența NAFLD crește cu aproximativ 1% pe an, în paralel cu pandemia obezității și diabetului zaharat, iar modelele de prognoză epidemiologică estimează o dublare a mortalității prin boala cronică hepatică cauzată de NAFLD până în 2030”, a declarat prof.univ.dr. Liliana Gheorghe, de la UMF București, medic primar gastroenterologie la Institutul Clinic Fundeni.
Tot mai multe cazuri în rândul copiilor şi adolescenţilor
Un semnal îngrijorător este creșterea cazurilor de ficat gras nonalcoolic sau de forma sa avansată, steatohepatita nonalcoolică, în rândul tinerilor, copiilor și adolescenților. „În contextul creșterii supraponderalității și obezității la această categorie, 1 din 5 tineri sub 25 de ani au steatoză sau steatohepatită non-alcoolică. În momentul actual, NAFLD este cea mai frecventă afecțiune hepatică și are o contribuție substanțială la creșterea incidenței cirozei, cancerului hepatic și indicației de transplant hepatic”, a declarat prof.univ.dr. Liliana Gheorghe.
Astfel, peste 70% dintre pacienți suferă de obezitate, până la 75% au diabet de tip 2, iar între 20% și 80% au hiperlipidemie. „Discutăm despre o afecțiune care rămâne nediagnosticată și netrată, iar ce putem face noi, în calitate de medici dedicați este să tragem un semnal de alarmă pentru ca populația să devină conștientă asupra factorilor de risc (obezitatea, diabetul zaharat tip 2, dislipidemia) și evoluției acestei boli către complicații hepatice și extrahepatice amenințătoare de viață (ciroza, cancerul hepatic, boli cardiovasculare, boala renală cronică, cancere extradigestive)”, ne-a spus prof.univ.dr Liliana Gheorghe, de la Spitalul Fundeni, din Bucureşti.
Un regim de viaţă sănătos ne ţine departe de medici
Oamenii trebuie să știe însă că pot evita apariția acestor afecțiuni sau își pot ameliora starea de sănătate prin adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat care să presupună mișcare fizică regulată, dietă echilibrată, evitarea alimentelor bogate în grăsimi sau zaharuri, menținerea unei greutăți corporale normale. „O alimentație echilibrată și sănătoasă are un rol crucial în gestionarea bolii hepatice metabolice. Vă recomandăm să adoptați o dietă normocalorică şi hipocalorică - în cazul persoanelor cu exces ponderal, hipoglucidică și hipolipidică, urmând principiile dietei mediteraneene. Aceasta include consumul de cereale integrale, fructe și legume, nuci, alune, cafea în cantități moderate, peste, carne albă slabă și utilizarea uleiului de măsline”, a spus prof.univ.dr Anca Trifan.
Medicii atrag atenția asupra calității alimentelor consumate şi învaţă populaţia să aibă un stil de viaţă cât mai activ. „Este important să acordați atenție provenienței și compoziției acestora, alegând alimente sănătoase și evitând produsele procesate și bogate în grăsimi saturate și zaharuri adăugate. Vă îndemnăm să evitați sedentarismul și să adoptați un stil de viață activ, prin activități fizice regulate precum mersul alert, alergatul, ciclismul sau dansul”, a spus prof.univ.dr Anca Trifan.
De asemenea, colaborarea cu un nutriționist sau cu specialiști în medicină de familie, gastroenterologie, endocrinologie sau diabetologie, care au cunoștințe avansate în nutriție poate fi benefică pentru a obține un plan alimentar personalizat și a primi sfaturi adecvate pentru gestionarea bolii hepatice metabolice. „Împreună, putem face o diferență semnificativă în lupta împotriva bolii hepatice metabolice. Pentru a preveni și controla boala ficatului gras non-alcoolic, vă recomandăm să fiți vigilenți și să efectuați investigații periodice, cel puțin anuale, cum ar fi analizele de sânge și ecografia abdominală. Menținerea unei greutăți normale, cu un indice de masă corporală (IMC) sub 25 kg/m2, este esențială în prevenirea și controlul bolii. Prin adoptarea acestor măsuri preventive și de gestionare, putem îmbunătăți calitatea vieții noastre și preveni complicațiile asociate acestei afecțiuni”, a spus prof.univ.dr. Anca Trifan. 

***
Ziua Internațională de acțiune împotriva steatozei hepatice, inițiată în iunie 2018, are ca scop principal creșterea vizibilității și urgenței cu privire la această epidemie ascunsă. Prin educație și informare, campania își propune să aducă în prim-plan necesitatea diagnosticării timpurii și a prevenirii bolii ficatului gras non-alcoolic, precum și importanța adoptării unui stil de viață sănătos. Acțiunile desfășurate în cadrul acestei zile includ evenimente locale, sesiuni de screening pentru sănătatea ficatului, informări și campanii pe rețelele de socializare, cu participarea a peste 70 de parteneri din mai mult de 70 de țări.

 Laura RADU