Pădurile urbane ale Iașului, doar pe hârtie!

 

 

În toamna anului trecut, consilierul local Răzvan Timofciuc propunea realizarea unui parc cu o suprafață de până la 1,1 hectare în zona Rond Vechi CUG, unele terenuri urmând a fi cumpărate de Primărie. În acest sens, municipalitatea îşi propusese contractarea unui expert evaluator care, pe baza unei analize a pieței, urma să evaluaze terenurile propuse spre achiziționare. Consilierul USR a reluat acest demers în şedinţa pe buget de anul acesta, când a propus suplimentarea sumei de 1.035.000 lei de le capitolul achiziţii imobile până la suma de 6.035.000 lei în vederea amenajării de păduri urbane miniaturale. „După cum ştiţi, sunt din ce în ce mai puţine terenuri în cartierele Iaşului care pot fi utilizate în vederea amenajării de parcuri sau păduri urbane miniaturale. De exemplu, terenul de aproximativ 6.000 metri pătraţi între blocul 1005 şi Biserica Înălţarea Domnului din capăt CUG, terenul în suprafaţă de aproximativ 11.500 metri pătraţi din zona Rond Vechi, terenul din cartier Bucium de lângă Plopii fără Soţ pe o suprafaţă de

aproximativ 13.800 metri pătraţi sau chiar terenul din Păcurari de 5.000 metri pătraţi, care a aparţinut RADEF, de pe aleea Cimitirul Evreiesc. Prin această suplimentare dorim să fie prioritizate demersurile de negociere cu proprietarii acestor terenuri pe care le-am menţionat în vederea amenajării de păduri urbane miniaturale”, a spus acesta.

De partea cealaltă, primarul Mihai Chirica a explicat cât de dificile sunt negocierile, întrucât unii nu vor să vândă,  iar pentru alte parcele, nu sunt cunoscuţi proprietarii. „Deci discuţiile sunt bune în principiu, că toată lumea vrea să stea în pădure, numai că aceste terenuri pe care le-a propus şi colegul nostru, sunt terenuri private. De asta am spus, domnule, încă nici nu ştiu, că trebuie 5, că trebuie 2, că trebuie 50. Ei nu şi-au arătat încă interesul să le vândă. Mai ales suprafaţa asta de 6.000 metri de lângă Biserica Înălţarea Domnului nici nu are definiţi încă proprietarii. Deci e o nebunie, o nebuloasă totală. Am identificat vreo 17 fâşii din alea, că sunt vreo 30 şi ceva de făşiuţe de 8 metri lăţime, sunt una lânga asta. Nu toate sunt identificabile în momentul de faţă. Oricum nu putem cumpăra fără aprobarea Consiliului Local. Noi trebuie să venim cu estimările, cu negocierile către Consiliul Local, care spune da sau nu. Degeaba discut eu cu ei”, afirmă edilul-şef. 

Zona Răzoarelor, Rondul Vechi şi Elena Doamna - priorităţile Primăriei

Primarul oraşului mai crede că înainte de a fi lansate discuţii despre acest gen de investiţie, municipalitatea trebuie lăsată să finalizeze negocierile demarate în alte zone din oraş. „Noi ne-am făcut nişte priorităţi pe care le avem deja în lucru. Unu, cumpărarea parcului de pe strada Răzoarelor, în completarea parcului început în anul 2022, până la intersecţia cu Şoseaua Nicolina. După o negociere de mult timp, în sfârşit proprietarul şi-a arătat interesul pentru a-l vinde, că la schimb nu mai avem de unde. Dai un teren de 100 lei şi cumperi unul de 1.000 lei, înseamnă că trebuie să dai o suprafaţă de zece ori mai mare. Automat nu ne mai putem permite să mai facem la nesfârşit aceste schimburi pentru că ne diminuăm aria proprietaţii. Nu valoarea, aria. Pe noi ne interesează, de fapt, aria proprietăţii publice să fie una din ce în ce mai extinsă. O să încercăm să finalizam negocierea privind cumpărarea. Este una dintre priorităţi”, a spus Chirica.

O altă zonă vizată este Rondul CUG. Potrivit primarului, aici s-au purtat discuţii cu 6 din cei 11 proprietari. „Numai pe o singură parcela sunt vreo opt, pe parcela de sus. Majoritatea şi-au arătat interesul pentru vânzare”, mai spune primarul.

În fine, sunt negocieri începute şi pentru zona centrală, pe Elena Doamna. Aici sunt parcele mici, de 150-300 de metri pătraţi. „Începem să le aglutinăm de acolo încât să ne mărim aria proprietăţii publice pe aceste sectoare. De asta zic că sunt nişte priorităţi lansate, care nu s-au materializat. Hai să le vedem deja adunate în jurul nostru, ca proiectele să se materializeze în ceva”, a mai spus edilul-şef.

Parcul sau pădurea urbană de la Gară depind de PUZ-ul viitorului depou din CUG

Evident, sunt şi terenuri pe care Primăria le deţine deja şi unde s-a propus amenajarea de păduri urbane. Una dintre acestea este cea de la Gară, unde încă mai funcţionează Depoul CTP Iaşi şi care urmerază a fi mutat pe platforma Fortus. Primarul Chirica afirmă că  trebuie realizat acest transfer înainte de a se vorbi despre funcţiunile pe care le va avea terenul de la Gară. „Suntem în lucru cu tema de proiectare şi studiu de urbanistic pentru viitorul depou, care va declanşa de fapt eliberarea terenului. Practic, noi acum punem căruţa înaintea cailor. Trebuie întâi să mutam ca să avem obiectul studiului pe partea existentă. De asta am spus, este inoportun, nu avem ce studia, că noi nu ştim unde mutăm depoul definitiv. Trecem cu PUZ-ul pe care l-am comandat deja, este în lucru, pentru zona Fortus. Acolo vor fi reglementate accesibilităţile pentru viitorul depou, sigur, elementele tehnice ale depoului, dimensiunile şi accesibilitatea auto pentru viitorul depou”, a mai precizat primarul. Lucian STATE

 

* * *

Pădurea Ciric ar putea deveni primul parc urban

Deocamdată, cea mai aproape de afi transformată în parc urban este Pădurea Ciric. „Suntem în fază finală de studiere a posibilității de transformare a pădurii Ciric într-un parc urban, după modelul rezervației Văcărești. Se lucrează la acest proiect. Coordonarea se face cu Asociația Civica, cu realizatorii proiectului din zona București”, a transmis primarul Mihai Chirica. Parcul natural Văcărești din București a fost înființat în 2016, în baza unei Hotărâri de Guvern. Este primul parc natural urban din România, situat la 5 kilometri de centrul Bucureștiului.