Patru din zece asistaţi social provin din Moldova!

* lunar, asistaţii social din nord-estul ţării încasează aproximativ 4 milioane de euro (18,3 milioane de lei), media sumelor fiind peste cele încasate la nivel naţional * cei mai mulţi bani intră în conturile cetăţenilor din judeţul Bacău (4.103.468 lei) şi Suceava (3.500.531 lei) * cei mai mulţi asistaţi social sunt înregistraţi în judeţele Bacău – 18.523, Vaslui – 15.781, Suceava – 15.358, Iaşi - 13.557 * practic, unul din patru asistaţi social înregistraţi la nivel naţional provine din cele 6 judeţe ale regiunii

Deşi se află în scădere de la lună la lună, numărul asistaţilor social din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est (judeţele Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui) rămâne cel mai ridicat din ţară. Practic, patru din zece români plătiţi de stat conform prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat şi al Legii privind alocația pentru susținerea familiei, provin din cele şase judeţe din Moldova.

La începutul acestei luni, cei mai mulţi asistaţi social erau înregistraţi în judeţele Bacău – 18.523, Vaslui – 15.781, Suceava – 15.358, Iaşi – 13.557, Neamţ – 10.885, Botoşani – 9.302. Faţă de luna anterioară, cele mai multe modificări în listele de plăţi sociale au fost operate de autorităţile din judeţul Bacău. La Bacău au ieşit de la plată în luna iulie 1.686 persoane, însă au intrat altele 1.384, judeţul fiind lider la capitolul asistenţă socială în regiune, beneficiarii încasând lunar nu mai puţin de 4.103.468 lei, ceea ce reprezintă mai bine de 22% din toatalul încasat de celelalte judeţe din regiune – 18,3 milioane lei.

Şi la Suceava se încasează sume foarte mari din asistenţa socială - 3.500.531 lei lunar, însă luna trecută au ieşit de pe statele de plată ale Agenţiei Judeţene de Plăţi şi Inspecţie Socială (AJPIS) 474 persoane şi au intrat doar 70. Numărul sucevenilor care beneficiază de ajutor social (la Legea 416) este de 6.538, alţi 8.820 bucovineni încasând sume de peste 170 de lei lunar în concept de alocație pentru susținerea familiei.

La Iaşi, numărula sistaţilor este în creştere constantă, ajungând astăzi la 13.557, cu 102 mai puţini decât în iunie. În ultima lună au ieşit din listele AJPIS 701 ieşeni, însă şi-au făcut loc alţii 599, iar cifrele continuă să scadă.

Şi la Vaslui situaţia începe să se aşeze, cifrele arătând că, lunar, numărul celor care îngroaşă rândurile asistaţilor social este din ce în ce mai mic. Luna trecută, de exemplu, au ieşit de la plată 1.226 persoane şi au intrat doar 1.086, judeţul numărând acum 15.781 asistaţi, locul al doiela în regiune, după Bacău.

Cei mai puţini beneficiari ai legislaţiei privind asistenţa socială se regăsesc în judeţul Botoşani – doar 9.302 la 1 august, cu 147 mai puţini decât cu o lună în urmă, însă mişcările de efective sunt cât se poate de interesante – au ieşit din liste 1.550 persoane, au intrat altele 1.403. Iar asta într-o singură lună.

Lunar, asistaţii social din nored-estul ţării încasează aproximativ 4 milioane de euro (18,3 milioane de lei), media sumelor fiind peste cele încasate la nivel naţional.

Cine încasează ajutor social

În condițiile Legii nr. 416/2001, familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la indicatorul social de referință (ISR – al cărui cuantum este și în 2020 tot de 500 de lei), și are valori cuprinse între 141,5 şi 527 lei, la care se adaugă câte 36,5 lei pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

De remarcat faptul că beneficiarii de ajutor social prin Legea nr. 416/2001 sau mai multe persoane apte de muncă din familia beneficiară au obligația de a presta lunar, la solicitarea primarului, diverse acțiuni sau lucrări locale. În aceste cazuri, orele lucrate se însumează pentru toate persoanele din familia care beneficiază de ajutor socialși se calculează proporțional cu valoarea ajutorului primit de familie. Chestiunea e valabilă din 2018, când s-a schimbat legislația în acest sens. În același an a apărut în legislație și ideea că refuzul de a presta muncă de către beneficiarii ajutorului social duce mult mai repede la pierderea ajutorului.

Alocaţia pentru susținerea familiei este o formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au copii mai mici de 18 ani, iar scopul acesteia este de a asigura condiții mai bune pentru creșterea copiilor și pentru a-i încuraja pe aceștia să meargă la școală, potrivit Legii nr. 277/2010. Firește că această alocație este acordată și familiilor formate dintr-un singur părinte care are copii în întreținere (dar cu condiția ca ei să locuiască împreună). Daniel BACIU