Pensiile și ajutoarele sociale salvează Iașul de sărăcie!

 * datele statistice demonstrează faptul că, în anul 2020, dacă nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, 44,6% dintre ieșeni s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative

* cea mai înaltă incidenţă a sărăciei se înregistrează în rândul celor cu vârsta de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa o treime dintre aceștia aflându-se sub pragul sărăciei

 Statisticile întocmite la nivel național arată că mare parte a populației din Regiunea de Nord-Est trăiește din indemnizațiile sociale și din pensii. Dacă aceste ajutoare financiare nu ar fi fost alocate, în ultimii ani, multe persoane ar fi depășit pragul sărăciei.

Statisticile confirmă, de fapt, o stare de fapt dureroasă - aproape un sfert din populaţia țării nu a fost afectată de sărăcie datorită existenţei transferurilor sociale. Doar pensiile au făcut ca 16,8% din populaţie să nu „cadă” în această situaţie nefavorabilă.

Direcția Județeană de Statistică Iași a transmis, în cadrul Colegiului Prefectural, o serie de date prin care demonstrează că, în anul 2020, dacă nu s-ar fi plătit pensiile şi celelalte transferuri sociale, o mare parte din populaţie (44,6%) s-ar fi situat sub pragul sărăciei relative.

În ultimii ani, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) ṣi Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în Bucureṣti-Ilfov (2,4%). „Situaţia s-ar fi înrăutăţit în cazul persoanelor vârstnice (65 de ani şi peste) care, într-o proporţie de 82,5%, ar fi fost în stare de sărăcie relativă. Aceeaşi situaţie s-ar fi înregistrat şi la persoanele aflate în grupa de vârstă 55-64 de ani, dar într-o proporţie mai redusă, de 53,8%. Pensia medie lunară a pensionarilor de asigurări sociale de stat din judeţul Iaşi, în trimestrul IV 2021, a fost de 1.535 lei, în creştere cu 0,7% (+11 lei) faţă de trimestrul IV 2020. Comparativ cu pensia medie pe ţară, în judeţul Iaşi aceasta este mai mică cu 4,8%. La nivelul județului Iași există aproximativ 150.300 de pensionari”, a transmis Direcția Județeană de Statistică Iași.

Tinerii, afectați de sărăcie

Pentru măsurarea acestei „stări”, spun specialiștii, se utilizează un set complex de indicatori statistici, care descriu dimensiunea, incidenţa, profilul şi gravitatea fenomenului sărăciei. „Indicatorul principal îl constituie venitul bănesc disponibil al unei persoane, într-un anumit moment de timp. Estimată pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospodăriei, rata sărăciei relative a fost, în anul 2020, de 23,4%. În valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate a fost de 4.524.000 persoane”, se arată în rapoartele naționale.

Cea mai înaltă incidenţă a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017 și 2020 în rândul celor cu vârsta de până la 18 ani şi a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceştia aflându-se sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulţilor. Foarte mulți dintre aceștia trăiesc doar cu ajutoarele sociale primite de la autorități.

Agenția Județeană de Plăți și Inspecții Sociale Iași primește, an de an, de la unităţile administrativ-teritoriale zeci de mii de dosare noi pentru acordarea de alocații, indemnizații și ajutoare sociale. În prezent, există peste 6.100 de beneficiari la nivelul județului Iași, cei mai mulți fiind în comunele: Lungani - 425 de persoane, Mironeasa - 299, Țibănești - 248, Sirețel - 178, Popești - 162. De asemenea, există situații în care autoritățile acordă ajutoare de urgență pentru familiile sărace. „Din majoritatea anchetelor sociale efectuate de inspectorii sociali în teren a rezultat că familiile pentru care s-a propus acordarea de ajutoare de urgenţă trăiesc într-un nivel avansat de sărăcie și/sau au membri cu grave afecţiuni de sănătate, ce necesită tratamente medicale de durată şi intervenţii chirurgicale costisitoare, care nu sunt suportate în totalitate de casa judeţenă de asigurări de sănătate, aspecte care afectează întreaga familie din punct de vedere emoţional, social, financiar și care pot conduce la apariţia situaţiilor de excluziune socială”, a transmis AJPIS Iași.

Risc de excluziune socială pentru cei cu nivel scăzut de instruire

Riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populaţia în funcţie de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune şi, evident, de veniturile dobândite. „Din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puţin decât în cazul persoanelor care nu au desfăşurat nicio activitate economico-socială. În cadrul persoanelor antrenate într-o activitate economico-socială de tip salarial sau pe cont propriu, se remarcă diferenţierile între sexe: 18,1% dintre bărbaṭi, respectiv 10,4% dintre femei au fost sub pragul de sărăcie. În schimb, la persoanele neocupate sau inactive în anul 2020, diferenṭa dintre ponderile femeilor ṣi bărbaṭilor a fost de 8,1 puncte procentuale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale faṭă de anul 2017”, a mai transmis Institutul Național de Statistică.

Cele mai puternic afectate de sărăcie au fost familiile numeroase, formate din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii. Sărăcia a afectat și familiile monoparentale, un părinte singur cu cel puṭin un copil dependent, dar ṣi persoanele din gospodăriile formate din doi adulţi cu doi copii dependenţi (aproape un sfert).

Specialiștii în statistică spun că o pondere de 56,0% din populaţia cu nivel scăzut de instruire s-a situat în risc de sărăcie sau excluziune socială, în comparaţie cu 4,7% dintre persoanele cu nivel superior de instruire. „Statutul ocupaţional de şomer este legat de un mare risc de sărăcie sau excluziune socială. În anul 2020, aproape 4 din 5 șomeri (78,0% din total persoane de 18 ani şi peste) s-au situat în risc de sărăcie sau excluziune socială. Prin comparaţie, persoanele ocupate au un risc de sărăcie sau excluziune socială cu 57,4 puncte procentuale mai mic decât cel al şomerilor”, se mai arată în raport. Ruxandra CAȘU