Peste 1.400 de locuinţe din Iaşi ar putea fi distruse total, la cutremur

Acestea se află în Ciurchi, Bucşinescu, Anastasie Panu, Elena Doamna, Tg. Cucu, Piaţa Unirii şi Codrescu, aşa cum reiese din Planul de Acțiune privind Energia Durabilă și Climă, document publicat ieri pe site-ul Primăriei * un cutremur major ar afecta în total 48.000 de locuinţe

 

Potrivit istoricului seismografic din România, Iaşul face parte, alături de Bucureşti, Ploieşti, Buzău şi Focşani, pe lista celor mai periculoase zone pentru locuitori. De altfel, din punct de vedere seismic, Municipiul Iaşi

se află în zona de influenţă a cutremurelor de „tip moldavic” cu epicentrul în zona Vrancea, iar o eventuală mişcare seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări şi surpări ale terenului. Pornind de la aceste constatări, municipiul Iași prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur ca urmare a vulnerabilităţii unor clădiri. În linii mari, vulnerabilitatea imobilelor din oraş este determinată de vechimea lor, la care se adaugă alte trei elemente:

cutremurele de intensitate ridicată (1940, 1977) sau medie (1986, 1990) au acționat asupra acestora, materialele folosite la ridicarea lor s-au uzat odată cu trecerea timpului, iar proprietarii le-au întreținut și exploatat în mod necorespunzător. De menționat şi faptul că că majoritatea clădirilor din Municipiul Iași au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecţie antiseismică.

Cinci zone cu probleme

Conform „Planului de protecţie şi intervenţie în caz de seisme şi alunecări de teren” întocmit în cadrul Primăriei Iaşi, există cinci zone expuse unor eventuale efecte seismice. Prima ar fi zona centrală a municipiului Iaşi, delimitată de (Bd. Independenţei, Elena Doamna, A. Panu, Sf. Lazăr, Palat, Splai Bahlui mal stâng, Silvestru şi strada Gării). A doua zonă cu probleme este cea cuprinsă între Podu Roş şi Podul de Piatră (Bd. D. Cantemir, Bd. N. Iorga, Şos.Naţională şi Aleea Decebal). O a treia zonă cu risc ridicat este cea cuprinsă între Gara Nicolina, Bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar Tudor Vladimirescu, iar ultimele două sunt, de fapt cartierele vechi ale Iaşului, Tătăraşi (zona delimitată de Str. V. Lupu şi Str. Ciurchi), respectiv  Copou (zona delimitată de Str. M. Constăchescu, Bd. Carol, Str. Codrescu).

Cifre îngrijorătoare

Un document postat ieri pe site-ul Primăriei (Planul de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima) oferă şi cifre referitoare la numărul locuinţelor afectate în cazul unui cutremur major (de 7 grade Richter). Aici se arată ar putea fi afectate 242.032 de locuinţe, dintre care 48.406 sunt locuinţe vulnerabile, iar 193.626 locuinţe puţin vulnerabile. Din prima categorie, 12.101-16.942 de locuinţe ar suferi avarii de 25-35%, în vreme ce 4.841 de locuinţe ar suferi distrugeri parţiale, iar alte 1.452 distrugeri totale. Tot aici se arată că în cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar (magnitudinea maximă aşteptată a acestuia este de 7,5 grade Richter), direcţia principală de propagare a mişcării seismice ar fi  NE – SV. Dan CONSTANTINESCU