Peste 14 milioane de euro pentru reabilitarea pasajelor Socola şi Alexandru cel Bun

Ambele construcţii au fost ridicate în perioada 1960-1977 şi prezintă degradări care nu mai asigură siguranţa traficului rutier şi pietonal * consilierii locali vor analiza în această săptămână variantele propuse pentru reabilitatea celor două pasaje, precum şi sumele de bani necesare pentru aceste lucrări

Construit în 1960 de către Antrepriza Construcţii Montaj nr. 2 în baza unui proiect întocmit de Institutul Judeţean de proiectare Iaşi, pasajul Socola a ajuns la şase decenii de funcţionare. În anul 1985, pasajul a fost reabilitat în baza unui proiect tehnic întocmit de ICPROM Iaşi, prin înlocuirea completă a suprastructurii şi lărgirea căii la patru benzi de 3,5 metri fiecare şi două trotuare, de trei, respectiv doi metri. Anul trecut, un studiu realizat de specialiştii Pod Proiect SRL indica faptul că starea tehnică a construcţiei este nesatisfăcătoare, impunându-se reabilitarea pasarelei şi înlocuirea unor elemente structurale puternic degradate în scopul obţinerii unor caracteristici constructive şi funcţionale care să satisfacă cerinţele de siguranţă şi confort.

Expertiza tehnică propunea două scenarii. Unul prevedea doar reabilitarea pasajului, iar al doilea sporirea benzilor de circulaţie. Însă în urma documentaţiei de avizare a lucrărilor s-a ajuns la patru scenarii, dintre care

unul oferă o multitudine de avantaje: sporirea numărului benzilor de circulaţie pe pasaj de la 4 la 5, a gabaritului pasajului, a clasei de încărcare, o durată de viaţă de 100 ani, o sporire semnificativă a capacităţii portante a podului. În plus, această variantă nu necesită realizarea unor infrastructuri între liniile de cale ferată şi prezintă o durată de execuţie de 12 luni, singurul dezavantaj constituindu-l necesitatea exproprierilor pe o rază de 300 de metri pătraţi. Practic, în şedinţa de vineri a Consiliului Local Municipal, aleşii trebuie să indice varianta cea mai bună pentru reabilitatea pasarelei şi, evident, să accepte costurile, care s-ar ridica la 34 de milioane de lei.

Pasajul are lungimea totală de 464,40 m, fiind alcătuit din două rampe de acces. Lăţimea părţii carosabile este de 14,40 m şi este prevăzută cu trotuare pietonale de 2,20 m, respectiv 3,25 m. Scenariul propus cuprinde lucrări de modernizare a pasajului prin construcţia unei benzi suplimentare (banda trei de circulaţie prioritară şi dedicată) pe sensul Centru - Socola, în scopul, atât al fluidizării traficului rutier pe pasaj, cât şi pentru obţinerea caracteristicilor constructive şi funcţionale care să satisfacă cerinţele de siguranţă şi confort.

De notat faptul că, anul trecut, tot în luna ianuarie, Direcţia Regională de Drumuri şi Poduri(DRDP) Iaşi a efectuat lucrări de reparaţii a carosabilului pe Pasajul Socola.

Reparat, pasajul ACB va putea fi folosit până în 2060

Ceva mai recentă ca şi an de construcţie (1977), pasarela Alexandru cel Bun prezintă, la rândul ei, degradări. „S-au propus două scenarii pentru intervenţie, iar spre aprobare se propune scenariul doi, care cuprinde lucrări de consolidare a structurii de rezistenţă a infrastructurii şi suprastructurii pasajului, lucrări de modernizare la nivelul căii pe pasaj şi pe rampele de acces, şi include şi lucrările de consolidare a zidurilor de sprijin”, se arată în nota de fundamentare. Marele avantaj l-ar constitui extinderea duratei de exploatare a pasajului - minim 35 de ani, maxim 55 de ani -  în condiţii de siguranţă şi confort pentru circulaţia rutieră, a tramvaielor şi a pietonilor pe şi sub pasaj. Valoarea lucrărilor a fost estimată în acest caz la 37,5 milioane lei.

Pasajul care face legătura între cartierul Alexandru cel Bun de zona Gară- Podu de Piatră a fost construit pe baza unui proiect tehnic întocmit de Institutul de Cercetări şi Proiectări Moldova (ICPROM) Iaşi. Pasajul a fost construit între anii 1977-1980 de Grupul de Şantiere Drumuri şi Poduri (GSDP) laşi şi are o lungime de 521,85 metri. Tudor DAMASCHIN