Pistele pentru biciclişti din Iaşi, neatractive şi periculoase!

 

Deși mersul pe bicicletă a început să fie îmbrățișat de tot mai mulți cetățeni, Iașul nu se numără printre orașele despre care să poți spune că încurajează deplasarea pe două roți * există, ce-i drept, piste speciale, în contextul în care alte orașe nici nu s-au obosit să dezvolte proiecte vizând promovarea deplasării cu bicicleta, dar reproșurile bicicliștilor devin din ce în ce mai vehemente

 

 

Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană a Municipiului Iași și a Zonei Metropolitane 2021-2030, realizată de URBAN Scope pentru Municipiul Iași, vorbește de existența, în acest moment, a unei infrastructuri pentru biciclete de zeci de kilometri. Amplasată exclusiv pe trotuar, reţeaua se dezvoltă în lungul axei culturale formată din B-dul Carol I şi B-dul Independenţei, dar şi pe artere din câteva cartiere. Concret, infrastructura de piste de biciclete are o lungime de aproximativ 49 de km, acoperind următoarele zone principale: Podu Roș - Nicolina - CUG, Bd. Chimiei, Splai Bahlui Mal Stâng (tronsonul Podu Roș - Podul de Piatră), Tudor Vladimirescu, Aleea Mihail Sadoveanu, Bd. Carol I, Str. Păcurari, Șos. Păcurari, Podul de Piatră - pod Sf. Ioan (mal drept), Bd. Primăverii – intersecție Bd. Țuțora cu Splai Bahlui Mal Drept, Piața Podu Roș – intersecție cu Bd. Primăverii (Bd. Țuțora). „Cele mai mari probleme la reţeaua velo se rezumă la discontinuitatea acesteia (există 5 piste care ajung în centru şi se opresc acolo fără a se intersecta) şi modul de amplasare (exclusiv pe pietonal). Deşi amplasarea infrastructurii velo în zona pietonală pare cea mai sigură variantă, trebuie luat în considerare că bicicleta este un vehicul, motiv pentru care acest tip de deplasare trebuie, pe cât posibil, separat de fluxurile pietonale. În prezent pistele pentru biciclete sunt folosite adesea de pietoni fie datorită culorii atractive sau pentru că sunt mai confortabile (ex. pistă velo asfaltată vs. pietonal pavat)”, se arată în document. Astfel, pentru a putea asigura un acces echilibrat la infrastructura velo, aceasta ar trebui extinsă către cartierele de locuinţe colective cu densitate ridicată: Cantemir, Mircea cel Bătrân, Alexandru cel Bun şi Dacia. De asemenea, trebuie avută în vedere şi nevoia de a stabili o conexiune ciclabilă cu principala zonă de agrement din nordul oraşului, Lacul Ciric.

Trasee colorate...

Un alt reproş se referă la faptul că, în Iași, sunt multe bucăți de trasee colorate pe trotuare care de fapt nu sunt piste pentru biciclete. „Pentru a nu rămâne blocați în proiect și pentru a da o șansă reală construirii unei infrastructuri practicabile pentru biciclete, falsele piste trebuie defiinţate şi eliminate din orice statistică”, cred membrii APTA, cei care au promovat în permanenţă transportul alternativ.

... şi suprafeţe nerecomandate pentru biciclişti

Planul de Mobilitate Urbană Durabilă  face referire şi la alte punctele slabe ale deplasării pe două roți. Lipsa planificării reţelei de velorute pe ansamblul municipiului Iași şi a localităţilor din Polul de creştere Iași și amenajările inadecvate ale pistelor existente (traseele nu sunt joncționate, fiind stabilite

doar pe rețeaua radială  a orașului, iar adesea nu există spații de siguranță  față  de bordura de delimitare a carosabilului și față de garduri, vegetație,

mobilier urban, fâșii de stâlpi și copaci) sunt doar două dintre problemele identificate. Lucrurile nu sunt în ordine nici în ceea ce priveşte suprafeţele pe care sunt nevoiţi să ruleze bicicliştii. „Suprafaţa pistelor este amenajată  în mare parte cu pavele, suprafaţă nerecomandată  pentru acest tip de amenajare. Apoi, amenajarea cu pavele de culoare roşie a trotuarelor pe anumite străzi (exemplu pe str. Moara de vânt – DJ282G, str. Spital Paşcanu, str. Ciurchi) poate creaconfuzie pentru utilizatorii spațiului public deoarece pot fi percepute ca piste pentru biciclete”, se arată în document. Tot aici se face referire la cele două tipuri de semnalizări. „Semnalizarea orizontală este deficitară, iar cea verticală  aproape că lipseşte sau indicatoarele rutiere sunt greşit alese şi amplasate. De asemenea, lipsesc indicatoarele de orientare pentru biciclişti, panourile cu reţeaua traseelor de biciclete și facilitățile pentru acest mijloc de deplasare, cum ar fi parcări de biciclete la Gară, în stațiile de transport public, la instituţiile publice, parcuri, stadion și centre comerciale”, se mai afirmă în PMUD.

Ce s-ar putea schimba

Aceste lucruri s-ar putea schimba atât timp cât planul prevede realizarea unei rețele atractive și coerente de piste, prin conectarea principalelor puncte metropolitane cu zona centrală a orașului. Astfel, viitoarele piste vor fi în dublu sens, interconectate, realizate în amplasament dedicat în afara spațiului rutier și pietonal, dar detrimental circulației auto și cu asigurarea spațiilor necesare de siguranță. „Pistele propuse se concentrează pentru completarea celor existente din zona centrală, radial către cartierele de locuințe de la periferia orașului și către comunele învecinate. Astfel vor exista rute de conectare cu centrul municipiului Iași în cartierul Al. Cel Bun/ Dacia și în continuare spre Aparătorii Patriei până  la ERA, piste pentru biciclete pe șos. Voinești, pe bd. D. Cantemir, pe str. Elena Doamna și în cartierul Ciurchi”, se arată în document. 

Planul mai prevede reconfigurarea profilului transversal al drumurilor din zonele rurale, pentru adaptarea acestora la realizarea de trotuare și piste pentru biciclete. De asemenea sunt incluse și planuri pentru facilitarea spațiilor de parcare pentru biciclete în zonele publice cu funcții centrale și în zona instituțiilor publice sau private.

Experiment în Canta - Păcurari

Măsurile sunt dublate de iniţiative gândite inclusiv de susţinătorii mersului pe două roţi. În ultima vreme, s-a propus creșterea spațiului pentru pietoni, bicicliști și trotinetiști, prin reîmpărțirea spațiului carosabil și al trotuarelor (lățirea trotuarelor și crearea de trotuare acolo unde nu sunt). „Va trebui doar să găsim căile necesare prin care să putem încuraja mersul pe jos și deplasarea cu alt mijloc de transport nepoluant. Avem un plan pentru zona Canta – Păcurari prin care intenția noastră este de a destina părți din carosabil pentru biciclete și mopede, în sensul ca o bandă să rămână destinată acestui mijloc de transport, fără să mai subțiem din benzile laterale. Vor circula pe un culoar unic, pe care noi voiam să introducem transportul public, dar încercăm să introducem acum altă formă de transport”, a spus primarul Iaşului, cu ocazia dezbaterii online pe tema „Transportul urban în crizele de sănătate publică”. Un studiu realizat de către compania Ipsos România și comandat de Asociația Green Revolution și Raiffeisen Bank, arată că absența unei infrastructuri adecvate a localităților reprezintă principala barieră în utilizarea mai frecventă, după ieșirea din izolare, a bicicletelor și trotinetelor. Lucian STATE