Prăpăd pe autostrada către Iași: fondurile sunt epuizate, iar gradul de supracontractare a depășit 400%!

* „Dacă procedurile de licitație nu sunt lansate până la sfârșitul anului 2025, finalizarea acestor loturi până în 2030 devine incertă. Spitalul Regional de Urgență din Iași va rămâne fără conexiune pe autostradă timp de cel puțin 2-3 ani de la inaugurare, iar podul de la Ungheni nu va avea o legătură viabilă cu restul infrastructurii...”, susține activistul civic Irinel Bucur,  membru fondator al Asociaţiei „Hai că se poate”, unul dintre cei mai energici activiști pro-autostrada Unirii A8

Sedus și abandonat de PSD, Cătălin Urtoi, ieșeanul care a mizat totul pe proiectul Autostrăzii Unirii A8, a rămas fără angajament, fiind demis, zilele trecute, de la conducerea Consiliului de Administrație al Companiei Naționale de Infrastructură Rutieră (CNIR).

Lider al unei asociații civice care monitoriza progresul acestei autostrăzi, fost consilier personal a ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu (PSD), Urtoi a atras asupra sa un munte de animozități, de la foștii camarazi din ONG-urile care impulsionau eforturile statului în direcția construirii autostrăzii, la ura nedisimulată a unor lideri politici locali sau regionali, care-și vedeau periclitate interesele cu o autostradă „concurentă”, dar ghinionistă, după cum îi este și denumirea – A13 Bacău - Brașov.

Scos din CNIR cu forța, sub privirile impasibile ale protectorilor de conjunctură din tabăra social-democrată, în special a celor de la Iași, care n-au ieșit să explice situația, deși li s-a solicitat un punct de vedere, Urtoi a rămas în așteptarea răspunsului la întrebarea care i-a grăbit „sfârșitul”: de ce nu se scoate la licitație ultimul tronson la Autostrăzii A8, Lețcani – Ungheni?

Unul dintre apropiații lui Urtoi din sfera activismului civic, Irinel Bucur, membru fondator al Asociaţiei „Hai că se poate”, a făcut, în weekend, o analiză asupra situației acestui tronson din A8, căzut în dizgrația conducerii CNIR, condusă de inginerul Gabriel Budescu.   

Potrivit răspunsului furnizat de Ministrul Transporturilor la interpelările deputaților de Iași, motivul principal pentru care tronsonul Lețcani - Ungheni nu a fost scos la licitație este lipsa sursei de finanțare. Fondurile din Programul de Transport 2021-2027 sunt deja epuizate, iar gradul de supracontractare a depășit 400%. 

Cum am ajuns aici? „Ministrul avertizase încă din 2022 că proiectele vor fi finanțate pe principiul primul venit, primul servit. La acea vreme, tronsonul Moțca - Ungheni avea toate șansele să fie finalizat înaintea altor proiecte precum Arad - Oradea, Timișoara - Moravița sau Bacău - Piatra Neamț. Cu toate acestea, evoluția lucrărilor a fost tergiversată de către proiectantul Consitrans, iar diverse dispute legate de traseu, exproprieri, foraje și conectarea aeroportului au dus la blocaje inutile. Astfel, în timp ce alte proiecte avansau rapid, proiectul nostru rămânea în stadiu incipient... Chiar și după clarificarea traseului, proiectul a fost afectat de alte piedici administrative. Procedura de obținere a acordului de mediu a fost amânată nejustificat, sub pretextul că toate structurile trebuie proiectate în detaliu înainte de depunerea documentației. Această abordare a fost diferită de cea aplicată altor proiecte similare, unde etapele au fost desfășurate în paralel pentru a economisi timp. Când, în sfârșit, proiectul a intrat în etapa de consultare pentru acordul de mediu, era deja prea târziu, fiind printre ultimele din listă, deși inițial avea un avans considerabil”, susține Irinel Bucur.

Acesta amintește faptul că, la o vizită la Ministerul Transporturilor, alături de oameni de afaceri și politicieni din Iași, a constatat că fondurile erau deja epuizate. Cu toate acestea, a argumentat urgența tronsonului Moțca – Lețcani, iar ministrul a fost de acord să-l scoată la licitație, asumându-și riscul unei finanțări exclusiv de la bugetul de stat. „Pentru tronsonul Lețcani - Ungheni, statul caută alte surse de finanțare, inclusiv prin Connecting Europe Facility (CEF) și fonduri pentru mobilitate militară. Există speranțe ca până la sfârșitul anului să fie identificată o soluție, astfel încât și acest segment să fie scos la licitație”, precizează Irinel Bucur.

„Această situație reflectă perfect modul în care interese politice, incompetența administrativă și lipsa de viziune strategică afectează dezvoltarea infrastructurii esențiale”.

Activistul civic nu trece cu vedere faptul că un alt obstacol l-a constituit lupta internă din cadrul CNIR, unde diverși directori „au acționat cu rea voință sau din pură incompetență”. „Un exemplu elocvent este trimiterea unor documente cruciale printr-un link cu valabilitate de doar 2 zile, adică în 30 decembrie, când directorul financiar se afla în concediu și probabil plecat în locul unde sărbătorea revelionul, ca noi toți, termenul de descărcare expirând în 1 ianuarie, fără ca acestea să fie anexate corespunzător. Ulterior, acuzații nefondate și manipulări interne au dus la întârzieri suplimentare prin refuzul acelor directori de a retrimite documentația, spre semnare, în mod corespunzător și invocând că deja au trimis-o, atenție, prin WeTransfer, o platformă care nu e deloc sigură pentru transferul documentelor interne la o companie strategică”, mai spune activistul pro-autostradă.

Irinel Bucur susține că perspectivele sunt destul de sumbre, în momentul de față, și țin exclusiv de factorul politic, extrem de imprevizibul. „Dacă procedurile de licitație nu sunt lansate până la sfârșitul anului 2025, finalizarea acestor loturi până în 2030 devine incertă. Spitalul Regional de Urgență din Iași va rămâne fără conexiune pe autostradă timp de cel puțin 2-3 ani de la inaugurare, iar podul de la Ungheni nu va avea o legătură viabilă cu restul infrastructurii... Această situație reflectă perfect modul în care interese politice, incompetența administrativă și lipsa de viziune strategică afectează dezvoltarea infrastructurii esențiale. Sperăm că am învățat lecțiile necesare pentru a evita astfel de blocaje în viitor și că presiunea publică va contribui la accelerarea acestui proiect critic pentru regiune”, opinează Irinel Bucur, membru fondator al Asociaţiei „Hai că se poate”, unul dintre cei mai energici activiști pro-autostrada Unirii A8.

Daniel BACIU

Autostrada Unirii va traversa Carpații Orientali, prin Munții Gurghiu, Giurgeu, Hășmaș și Tarcău. Ea va lega cele două regiuni istorice din România - Moldova și Transilvania - străbătând județele Mureș, Harghita, Neamț și Iași.

La Ungheni, în Republica Moldova, se va conecta cu rețeaua de infrastructură din statul de peste Prut.