Primăria vrea să scape de serviciul de termoficare

Sunt puşi la bătaie 270.000 de lei fără TVA pentru achiziţionarea de servicii de consultanţă pentru delegarea, prin concesiune, a serviciului de alimentare centralizată cu energie termică * criza combustibililor şi pierderile de pe reţelele CET sunt marile neajunsuri ale sistemului, însă prin măsuri eficiente, serviciul de termoficare ar putea deveni profitabil

 

Primarul Mihai Chirica a repetat, nu de puţine ori, că preluarea serviciului de termoficare din oraş după despărţirea de Veolia, a împovărat bugetul local cu sume exorbitante, dar că, indiferent de costuri, municipalitatea va avea grijă ca Iaşul să nu aibă soarta Bucureştiului. Iarna 2021-2022 a trecut cu bine, iar căldura pentru actualul sezon rece este cumva asigurată după contractarea celor 140.000 tone de cărbune. Cumulat, vorbim de costuri de minim 80 milioane de euro (56 milioane de euro achiziţia de cărbune, plus 4 milioane pentru transportul huilei de la Constanţa la Iaşi), la care se adaugă salariile angajaţilor din termoficare, plata certificatelor verzi, alte cheltuieli legate de reparaţii şi revizii care să menţină funcţional sistemul de încălzire centralizat şi, evident, menţinerea subvenţiei gigacaloriei către populaţie. Un sfert din banii cheltuiţi se întorc din vânzarea celor 250.000 de gigacalorii produse anual, iar restul din vânzarea de energie electrică în sistemul naţional. Marea întrebare ar fi cât va vinde municipalitatea şi la ce preţuri întrucât orice alt tarif sub cel încasat de CET pentru fiecare megawatt produs (450 de euro) ar duce serviciului pe pierderi.

60.000 de euro pentru consultanţă

Ei bine, municipalitatea ieşeană nu mai pare dispusă să-şi asume riscuri chiar dacă, în anumite condiţii (reabilitări de magistrale primare şi secundare, redistribuirea consumatorilor la alte puncte termice, renunţarea la consumatorii izolaţi, cei aflaţi de regulă la capete de reţea, atragerea de noi clienţi, instalarea unor surse regenerabile pe perioada de vară) şi cu o politică tarifară adecvată, serviciul ieşean de termoficare poate fi profitabil.

Aşa se face că pe site-ul primăriei a fost lansată deja procedura vizând achiziţionarea contractului de servicii privind activităţi de consultanţă pentru delegarea, prin concesiune, a serviciului de alimentare centralizată cu energie termică. Practic, sunt puşi la bătaie 270.000 de lei fără TVA pentru găsirea unei firme care să ajute municipalitatea la identificarea unui potenţial partener dispus să preia serviciul.

Pierderile din reţea fac serviciul neatractiv

Misiunea se anunţă una dificilă, iar cauza principală o reprezintă pierderile actuale de pe reţeaua secundară. De exemplu, la nivelul anului 2018, 50,2% din căldura produsă la CET s-a pierdut pe traseu. Vorbim de 214.000 de gigacalorii cu care ieşenii s-ar fi putut încălzi aproape un întreg sezon rece. Există puncte termice în ale căror reţele termice secundare pierderile depăşesc 50%, în general puncte termice cu rată de branşare scăzută. În medie, din 2016 încoace, pierderile de căldură în reţele secundare au fost de 30%, însă vor scădea la 23% după finalizarea lucrărilor de reabilitare a reţelelor.   

Cine se încumetă să preia cheia CET-ului?

Se va încumeta cineva să preia rolul deţinut în trceut de Veolia? Greu de spus. Totuşi, intenţii ar fi. „A fost trimisă o scrisoare către toate companiile interesate de preluarea serviciului de termoficare. Sunt peste 20 de companii. Am primit şi răspunsuri, există o intenţie de studiere a dosarului CET Iaşi de către Elsaco Botoşani, apoi ar mai fi o altă companie mare din vestul Europei şi alta din Israel. Vom continuata aceste demersuri, însă cred că până la epuizarea completă a crizei combustibililor, nu văd nicio variantă de externalizare a serviciului public de termoficare”, spunea primarul în această vară, cu referire la un alt scenariu: înfiinţarea unei societăţi care să preia termoficarea din oraş. Dan CONSTANTINESCU