PSD nu voia să mărească pensiile

Ministrul de Finanţe a făcut public un document care arată că fostul ministru Eugen Teodorovici declara, anul trecut, că majorarea pensiilor cu 40% ar duce la depăşirea ţintei de deficit şi cerea evitarea altor cheltuieli bugetare suplimentare

 

 

Cu ocazia unei vizite efectuate la Iaşi la invitaţia colegului de Costel Alexe, ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, a făcut  publice ieri documente care arată că fostul ministru Eugen Teodorovici declara în octombrie 2019, pe vremea când se afla la conducerea Ministerului de Finanţe, că majorarea pensiilor cu 40% în septembrie 2020 ar duce la majorarea deficitului bugetar peste ţinta de 3% din PIB în 2021, cu riscul retrogradării României de către agenţiile de rating. „Am cu mine documentul pe care l-au aprobat în Guvern anul trecut, o notă de informare, prin care Guvernul PSD recunoştea că nu poate să crească pensiile decât eşalonat. Se propunea în Guvern o reeşalonare a pensiilor, pentru că nu îşi permiteau să facă o creştere cu 40 la sută”, a afirmat ministrul Finanţelor, Florin Cîţu, într-o conferinţă de presă. Cîţu a precizat că şocul unei majorări cu 40 la sută ar fi fost foarte mare şi greu de administrat. „Vă spun că discuţiile cu instituţiile internaţionale care ne monitorizează, cu Comisia Europeană au fost dure de fiecare dată. Nimeni nu înţelege cum poţi să-ţi arunci ţara şi finanţele în aer într-o situaţie limită. Când am venit anul trecut la guvernare erau facturi neplătite de trei sau patru ani de zile. Erau trei miliarde de lei stoc pentru concediile medicale neplătite. Erau patru miliarde de lei la PNDL, era un miliard de lei la Start Up Nation. Toate acele facturi le-am plătit noi. Şi-au dat seama că nu au bani, pentru că aveau acele facturi neplătite şi au venit cu această notă de informare în Guvern. Prezint astăzi acest document. Este momentul ca românii să ştie că socialiştii i-au minţit şi niciodată nu au avut de gând să crească pensiile cu suma pe care o spuneau”, a afirmat ministrul Finanţelor.

Majorarea pensiilor ar fi crescurt deficitul bugetar

Potrivit unui document semnat de Eugen Teodorovici, FMI atrăgea atenţia, în octombrie 2019, cu privire la implementarea Legii 127/2019 privind creşterea pensiilor, în contextul reuniunii anuale a Grupului Băncii Mondiale şi a FMI, la care a participat şi o delegaţie a României. „Delegaţia României a menţionat că dacă pentru anul 2020 există posibilitatea stabilirii unei ţinte pentru deficitul bugetar în condiţiile creşterii punctului de pensie cu 40% în septembrie 2020 pe seama reducerii drastice a investiţiilor publice, în anul 2021 este puţin probabil să se respecte limita de 3% din PIB corelat cu calendarul privind creşterea pensiilor propus prin Legea 217”, se arată într-o notă de informare trimisă de Eugen Teodorovici.

El menţiona la acel moment că singurul mecanism aflat la dispoziţia autorităţilor române ar fi realizarea unor majorări diferite pentru  punctul de pensie, prin legea privind plafoanele unor indicatori.

În acelaşi document, fostul ministru al Finanţelor cerea evitarea angajării unor cheltuieli bugetare suplimentare, cu impact pe deficitul bugetar al anului 2019 şi al anilor următori.

Scandal pe procente

Florin Cîţu a făcut public documentul semnat de Eugen Teodorovici în contextul scandalului actual legat de legea pensiilor, între actualul cabinet  si PSD. Cea mai recentă propunere a ministrului Finanţelor vizează o creştere de 14% a pensiilor, motivând că o majorare de 40% ar fi un cost prea mare pentru buget, mai ales în urma crizei globale produsă de pandemie.

PSD a reintrodus însă în Parlament majorea pensiilor cu 40% şi creşterea salariilor profesorilor, încă din 2020. Comisiile de muncă ale Parlamentului, care sunt controlate de PSD şi de sateliţii săi, au modificat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD şi votată de PNL, în Parlament.

După primele şapte luni, bugetul a înregistrat o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%, iar deficitul bugetar s-a apropiat de 50 miliarde lei (4,7% din PIB).

Situaţia deficitului şi deteriorarea situaţie macroeconomice sunt pe radarul agenţiilor de rating, care ar putea decide retrogradarea României, ceea ce ar creşte costurile de finanţare şi ar pune presiune pe curs. Ana POP