Rabla aduce bani rapizi la Iași. Mașinile vechi devin aur pe patru roți

 * în Iași, programul Rabla și piața dezmembrărilor auto au dat naștere unei afaceri surprinzător de profitabile * vehiculele abandonate, avariate sau radiate nu mai zac prin parcări și curți, ci se transformă imediat în bani cash, plătiți pe loc, fără birocrație

Programul Rabla a fost creat de stat pentru a încuraja reînnoirea parcului auto și pentru a scoate din circulație mașinile mai vechi de 15 ani. În 2025, stimulentele financiare sunt generoase: 7.000 de lei pentru predarea unei rable, plus bonusuri consistente dacă proprietarul alege să-și cumpere o mașină hibrid sau electrică. Oficial, totul sună ca o politică publică de mediu. Neoficial însă, Rabla a devenit și un motor pentru o industrie paralelă, una care a prins contur mai ales la Iași: afacerea rablelor.

Aici, firmele de dezmembrări și colectare fier vechi au intuit rapid oportunitatea. Dacă statul oferă bani pentru casare, piața liberă răspunde cu o propunere și mai atractivă: banii pe loc, fără drumuri, fără dosare și fără timp pierdut. Proprietarii scapă instant de mașinile vechi, iar firmele își alimentează stocul de piese și fier valorificat.

Unul dintre cei mai vizibili jucători locali a construit un mecanism simplu și eficient: clientul sună, mașina este evaluată pe loc, transportată gratuit, iar plata se face imediat. Indiferent că vorbim de autoturisme, camioane, utilaje, caroserii sau vehicule incendiate și radiate, toate sunt acceptate. Procesul birocratic, în mod normal un coșmar pentru proprietari, este preluat integral de firmă, inclusiv certificatul de radiere.

„Ne deplasăm oriunde, la orice oră. Ridicăm mașina direct din fața blocului și plătim pe loc. În câteva ore, ceea ce era o povară ruginită devine bani lichizi pentru proprietar”, explică reprezentanții firmei.

Fenomenul ia amploare în tot municipiul Iași. Străzile sunt pline de vehicule abandonate, parcările sufocate de caroserii uitate, iar primăria duce o luptă continuă pentru a le radia și elibera spațiile. Acum, însă, piața dezmembrărilor face ce nu reușesc administrația și regulamentele: eliberează spațiul și aduce și profit proprietarilor.

Afaceri din resturi

La nivel național, peste 20.000 de mașini sunt casate anual prin Programul Rabla, dar la Iași ritmul pare și mai intens. Mulți ieșeni preferă varianta „banilor rapizi” în locul primei de casare. Diferența dintre cele două nu mai contează, pentru că timpul economisit și plata instant cântăresc mai mult.

Un simple apel telefonic a devenit pentru mulți ieșeni calea scurtă între a scăpa de rablă și a-și umple buzunarul. Firmele de dezmembrări operează non-stop, chiar și în cazuri de accidente sau evenimente rutiere, când vehiculele trebuie ridicate imediat. Realitatea e simplă: Rabla a deschis poarta, dar antreprenorii locali au transformat-o într-o adevărată industrie. Fierul vechi, piesele reutilizabile și carcasele metalice sunt valorificate la maximum, iar proprietarii primesc bani fără să mai alerge prin instituții. Într-un Iași aglomerat și plin de mașini uitate pe străzi, afacerea rablelor devine nu doar profitabilă, ci și necesară. Orașul scapă de „mormanele de fiare”, iar oamenii descoperă că mașinile vechi pot valora mai mult decât credeau. Practic, Rabla a fost gândit ca un program ecologic, dar la Iași s-a transformat într-un mecanism economic de tip win-win: statul scapă de poluatori, firmele câștigă din piese și fier, iar cetățenii primesc bani rapizi pentru ceva ce altădată ar fi fost doar o problemă. Aurul pe patru roți nu mai e o metaforă. În Iași, rablele chiar se topesc în bani.

Dan DIMA