Renovarea Bojdeucii din Țicău stârnește enorme controverse

* Consiliul Judeţean Iaşi susţine că restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost făcută cu mijloace adecvate, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania * „Soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice”, spun cei de la CJ Iași

Tencuieli cu var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa, material lemnos tratat ignifug şi antiseptic, grinzi şi planşeu decapate, reparate şi rebăiţuite, tâmplărie cerdacului închis înlocuită cu tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală, jgeab din lemn rotund, căptuşit la interior cu plumb, trotuare şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii refăcute în totaliate. Parapet al cerdacului închis şi înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Nu, nu este descrierea unei pensiuni aflate în curs de renovare, ci Bojdeuca din Ţicău, care a stârnit controverse în spaţiul virtual imediat după ce preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a anunţat că Bojdeuca lui Ion Creangă va fi redată publicului în luna decembrie, odată cu finalizarea lucrărilor de reabilitare.

În camera din stânga a bojdeucii construită în mahalaua Ţicăului, la numărul 4, a locuit pe Ion Creangă, după răspopirea din 1872 până în 1889, vecină fiindu-i, în camera alăturată, Ecaterina Vartic. Tot aici a locuit, o jumătate de an, în 1876, Mihai Eminescu.

În martie 1918, Bojdeuca din Ţicău, aşa cum se numeau casele mici, simple şi sărăcăcioase, acoperite cu „stuh şi paie”, devine prima casă memorială de literatură din România.

De atunci şi până acum, Bojdeuca a mai trecut prin două renovări, 1942 şi 1985.

După ultima renovare, acoperişul căsuţei cu două camere, prispă şi cerdac, are prize, încălzire prin pereţi, lemnul e tratat ignifug şi antiseptic, cerdac izolat la interior cu vată bazaltică.

Restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a început în ianuarie 2022 şi este unul din obiectivele proiectului „Călător pe meridiane culturale”, care se derulează prin Programul Operaţional Comun România - Republica Moldova 2014-2020, şi este finanţat prin Instrumentul European de Vecinătate (ENI CBC).  Valoarea proiectului este de 1,72 milioane de euro, din care, 1,5 sunt bani nerambursabili. Din aceşti bani, circa 950.000 euro revin judeţului Iaşi, contribuţia Consiliului Judeţean Iaşi fiind de 10% din costurile eligibile.

Conform contractului, pe parcursul a 18 luni, Bojdeuca lui Creangă trebuia restaurată. În aceeaşi perioadă trebuia implementat sistem de securitate, refăcut sistemul de iluminat, refăcut amfiteatrul, dar şi aleile pietonale din curtea interioară.

CJ: „S-a lucrat în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice”

Consiliul Judeţean Iaşi susţine că restaurarea Bojdeucii lui Ion Creangă a fost făcută de către Iasicon SA cu mijloace adecvate, cu scopul de a stopa procesul de deteriorare şi de a păstra semnificaţia culturală a primului muzeu literar din Romania. „Iniţial, structura de rezistenţă a construcţiei era alcătuită din pereţi de vălătuci, stâlpii pridvorului şi planşeu cu grinzi de lemn, având acoperişul în şarpantă, cu învelitoare din siţă. În cadrul intervenţiilor din anul 1984 de consolidare, necesare în urma seismului din 4 martie 1977, au fost înlocuite elementele structurale din lemn (furci) cu elemente de confinare verticale şi orizontale din beton armat. Planşeul peste parter are grinzi din lemn şi termosistem de argilă armată cu fibre vegetale”, transmit cei de la Consiliul Judeţean.

Tot ei spun că soluţiile arhitecturale şi tehnice alese în vederea reabilitării Bojdeucii scriitorului Ion Creangă au urmărit consolidarea clădirii în concordanţă cu principiile de intervenţie asupra monumentelor istorice; desfacerea şarpantei existente din lemn şi refacerea acesteia integral; refacerea învelitorii tip şindrilă din lemn, precum şi a sistemului de preluare şi evacuare a apelor pluviale; bordarea golurilor de uşi şi ferestre existente; deoarece fundaţiile existente sunt dispuse la cota -0,70m faţă de CTA au fost realizate subzidiri din beton armat pentru fundaţiile exterioare, până la cota -1,50m, pentru atingerea cotei de fundare recomandate în studiul geotehnic; protejarea elementelor din beton armat prin execuţia de hidroizolaţii verticale cu emulsie bituminoasă realizate sub cota terenului amenajat; refacerea sistematizării verticale perimetrale clădirii; refacerea zonelor fisurate prin injectări cu mortar de var-nisip; refacerea tencuielilor şi a finisajelor. „Lucrările de execuţie au demarat cu desfacerea duşumelilor de lemn pentru a începe procesul de consolidare a fundaţiilor. Executantul a realizat o Expertiză Biologică, care a recomandat înlocuirea în totalitate a duşumelelor şi nu desfacere cu recuperare şi restaurare, aşa cum a fost prevăzut în proiect. În baza Expertizei Biologice, a fost emisă o dispoziţie de şantier în vederea înlocuirii. La pereţii interiori şi exteriori s-au realizat lucrări de refacere a tencuielilor şi injectare a crăpăturilor cu mortar de var-nisip. Tencuielile s-au refăcut şi în zonele în care s-a intervenit din punct de vedere structural. Au fost executate tencuieli pe bază de var pastă-nisip, lucrate cu mănuşa.A fost refăcută învelitoarea de tip şiţă din lemn, incluzându-se într-un sistem cu astereală dublă, o membrană performantă de hidroizolare. Tot materialul lemnos al şarpantei a fost tratat ignifug şi antiseptic. Jgeabul este din lemn rotund, scobit concav, căptuşi la interior cu plumb 2 mm grosime. Soclul perimetral este protejat prin execuţia de hidroizolaţii verticale  exterioare realizate sub cota terenului amenajat. Trotuarele şi sistematizarea verticală perimetrală clădirii au fost refăcute în totaliate. Zidăria aparentă a fundaţiilor din piatră a fost curăţată şi rostuită cu mortare hidrofobe”, spun cei de la CJ.

Însă, s-au executat lucrări şi de recondiţionare a elementelor decorative din lemn. Grinzile existente, precum şi planşeul, au fost decapate, reparate şi rebăiţuite. „Tâmplăria cerdacului închis a fost înlocuită cu o tâmplărie simplă din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Parapetul cerdacului închis a fost şi el înlocuit cu unul dublu din lemn de stejar, cu vată bazaltică rigidă la interior, realizat din scândură profilată, geluită pe ambele feţe, cu lambă şi uluc, protejat ignifug, antifungic şi împotriva insectelor. Şipcile au fost aşezate conform modelului din planşele de arhitectură. Restul tâmplăriei a fost restaurată. Sticla a fost schimbată cu una artizanală. Deoarece se poate observa că tâmplăria bojdeucii a fost una dublă, în sit existând feroneria celei de-a doua cercevele spre interior, a fost propusă dublarea tâmplăriei existente spre interior cu una din lemn de stejar, cu geam simplu cu sticlă artizanală. Toată feroneria a fost restaurată”, mai spun cei de la CJ.

Cu toate aceste explicații, valul de critici la adresa Consiliului Județean nu contenește, internauții, în special, criticând modul în care s-a lucrat și faptul că Bojdeuca a devenit „un kitsch”. Laura RADU