Risc seismic pentru întreg județul Iași!

* toate unitățile administrativ-teritoriale din județ sunt eligibile în programele de consolidare de risc seismic ale Ministerului Dezvoltării * 5 din cele 98 UAT-uri ale Iașului sunt vizate de un risc seismic mai ridicat, iar altele 10 se află într-o anumită siguranță * restul de 83 UAT-uri prezintă o valoare de vârf a accelerației terenului de 0,25 g, considerat riscant

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA) a lansat, miercuri, o hartă interactivă cu zonele vizate de risc seismic, care vine atât în sprijinul cetățenilor, cât și al autorităților locale pentru a accesa fonduri pentru consolidări.

„Siguranța seismică a clădirilor constituie una dintre principalele priorități ale Ministerului Dezvoltării. De astăzi, vom avea în România o hartă cu localitățile, cu unitățile administrativ-teritoriale, care sunt vizate de risc seismic, o hartă interactivă, ceea ce înseamnă că orice autoritate locală, orice persoană fizică și oricine este interesat va putea să vadă localitatea în care trăiește, în care domiciliază, dacă este într-o zonă vizată de risc seismic și care este eligibilă în programele de consolidare de risc seismic ale Ministerului Dezvoltării”, a transmis ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Acesta a menționat că Legea 112/2022 a introdus noi mecanisme privind procesul de evaluare a riscului seismic și în ceea ce privește posibilitatea de finanțare de către statul român a lucrărilor de consolidare. „Prima etapă este evaluarea vizuală rapidă a clădirilor. (...) Legat de blocurile de locuințe, termenul final pentru autoritățile locale este 1 iunie 2026. Și aceste lucrări trebuiau să înceapă anul acesta, la 1 ianuarie 2025, pe clădiri publice. Termenul este expirat la 1 noiembrie 2024. Așteptăm autoritățile locale să încarce platforma digitală a Ministerului Dezvoltării rezultatul acestor evaluări vizuale rapide”, a detaliat ministrul Dezvoltării.

În prezent, sunt definite patru categorii de risc seismic: 1 și 2, care sunt considerate ca fiind periculoase, atât pentru viața oamenilor, cât și pentru eventuale pagube majore, respectiv 3 și 4 - categorii în care sunt incluse clădiri care se află într-o anumită siguranță legat de riscul seismic. „Mare parte a teritoriului țării este considerată eligibilă pe această legislație pe care o avem în România. Practic 2.681 de UAT-uri, care reprezintă 80% din teritoriul țării, sunt eligibile pentru a fi finanțate în aceste programe derulate de Ministerul Dezvoltării. Sunt eligibile UAT-urile care au o valoare de vârf a accelerației terenului de cel puțin 0,15 G. Este o unitate de măsură folosită de către specialiști, respectiv de la 0,15 în sus până la 0,40, cum vedeți în zona Vrancea, de exemplu. Acolo unde este albastru închis este 0,40. Această eligibilitate a fost inițial prevăzută pentru 0,20. În urma cutremurelor care au fost în Gorj, acum doi ani de zile, unde au apărut probleme la clădiri, în zone care inițial nu erau considerate eligibile - a fost oarecum, dacă vă aduceți aminte, o surpriză și pentru specialiști, s-au produs cutremure care au avut ca și urmări fisuri pe clădiri, pe școli, pe biserici - și atunci această eligibilitate s-a extins de la 0,20 și la 0,15”, a explicat Cseke Attila.

Conform hărții seismice, toate unitățile administrativ-teritoriale din județul Iași sunt eligibile în programele de consolidare de risc seismic ale Ministerului Dezvoltării.

5 din cele 98 UAT-uri ale Iașului (Dagâța, Tansa, Țibănești, Ipatele, Drăgușeni) sunt vizate de un risc seismic mai ridicat, iar altele 10 (orașul Hârlău și comunele Deleni, Plugari, Șipote, Andrieșeni, Bivolari, Vlădeni, Roșcani, Trifești, Probota)

se află într-o anumită siguranță. Restul de 83 UAT-uri prezintă un grad de accelerație a terenului de 0,25, considerat riscant.

Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației a precizat că, în București, ultima valoare a accelerației terenului este de 0,30, deci o zonă expusă riscului seismic. „Aceasta este eligibilitatea oferită de harta seismică. Ca să putem încheia contract de finanțare pentru consolidarea de risc seismic de clădiri, evident, clădirile respective trebuie expertizate”, a adăugat ministrul.

El a amintit că există cinci programe la MDLPA pe consolidarea de risc seismic, cu anumite diferențe între ele, fiind vizate școli, spitale, instituții publice.

În cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, au fost semnate 66 de contracte de finanțare, în valoare de 1.126.198.835 de lei, dintre care șapte, în valoare de 258.497.594,34 de lei, pentru blocuri de locuințe.

Prin Programul național de investiții Școli sigure și sănătoase au fost semnate 30 de contracte de finanțare, în valoare totală de 845.218.081,52 lei, iar prin Programul național de investiții pentru consolidarea spitalelor „Mihail Cantacuzino”, au fost semnate două contracte de finanțare, în valoare totală de 15.370.151,27 de lei.

Suplimentar, din fonduri europene, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Dezvoltării finanțează consolidarea a 39 blocuri de locuințe și 165 clădiri publice, potrivit datelor MDLPA. „În PNRR, care a fost primul program pe risc seismic ca și finanțare, înainte de a avea Legea 212, avem 272 de milioane de euro fără TVA contractate și avem 39 de blocuri de locuințe și 165 de clădiri publice. Și aici absorbția este puțin peste 10% din valoarea contractată. E nevoie ca autoritățile locale să urgenteze execuția acestor lucrări. Aici avem fonduri europene. Primele trei - patru programe sunt pe bugetul de stat. În ceea ce privește Bucureștiul, pentru că Bucureștiul, după cum știți, este printre primele 10 capitale din lume expuse la risc seismic, avem cu contract de finanțare pe buget de stat 14 obiective, dintre care trei sunt școli și 11 blocuri de locuințe, toate în Sectorul 3. În această săptămână vom mai semna încă cinci contacte de finanțare pentru cinci blocuri de locuințe, tot în Sectorul 3”, a indicat oficialul MDLPA.

El a specificat că există finanțare pentru aceste programe de consolidare de risc seismic și ele constituie o prioritate și în 2025. Daniel BACIU