România, pe primul loc în UE la mortalitatea provocată de cancerul la sân și cervical

 * pe 4 februarie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului * momentul ar trebui să aducă în atenția publicului și a autorităților problemele grave cu care se confruntă pacienții oncologici din România

În fiecare an, peste 23.000 de femei din România își pierd viața din cauza cancerului. Multe dintre acestea sunt în plină activitate socio-economică, iar impactul acestor pierderi este devastator nu doar pentru familiile lor, ci și pentru societatea în ansamblu. Cu toate că medicina a făcut progrese uriașe în tratarea și diagnosticarea cancerului, țara noastră rămâne codașă la capitole esențiale precum prevenția, screeningul și accesul la tratamente performante.

Un diagnostic fatal pentru multe românce

România se află pe primul loc în Uniunea Europeană la mortalitatea provocată de cancerul de col uterin și cancerul de sân, deși aceste afecțiuni pot fi tratate cu succes dacă sunt descoperite la timp. În multe țări europene, screeningul regulat și programele naționale de prevenție au reușit să reducă semnificativ incidența cazurilor fatale. La noi, însă, lipsa unui sistem funcțional de depistare precoce și accesul redus la servicii medicale de calitate duc la o rată de supraviețuire mult mai mică.

Statistici recente arată că în România mor de trei ori mai mulți pacienți din cauze tratabile decât media UE, conform raportului „Health at a Glance: Europe 2024”, publicat de Comisia Europeană și OECD. Aceasta este o realitate dureroasă care reflectă carențele grave din sistemul nostru sanitar.

Paradoxul unui sistem sanitar cu multe paturi, dar fără prevenție

România deține cel mai mare număr de paturi de spital din Europa, dar acest lucru nu se traduce printr-o îngrijire mai bună a pacienților. Dimpotrivă, țara noastră suferă la capitole esențiale precum prevenția, vaccinarea, accesul la screeninguri și la investigații medicale performante. Mamografiile, testele Papanicolau, investigațiile imagistice precum CT, RMN sau PET/CT sunt greu accesibile pentru multe paciente, iar listele de așteptare pot însemna luni întregi de incertitudine. Într-o boală precum cancerul, fiecare lună contează, iar lipsa unui diagnostic rapid poate face diferența dintre viață și moarte.

O luptă inegală: cheltuielile reduse cu sănătatea

O altă cauză majoră a situației dramatice din România este subfinanțarea cronică a sistemului sanitar. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor rămân cele mai mici din Uniunea Europeană, iar acest lucru se reflectă direct în accesul pacienților la tratamente moderne. Deși speranța de viață a crescut și în România, țara noastră are una dintre cele mai reduse speranțe de viață sănătoasă din UE. Cu o medie de 57,8 ani sănătoși, ne aflăm pe locul 22 din 27 de țări, ceea ce înseamnă că mulți români își petrec ultimii ani din viață în suferință, afectați de boli care ar putea fi prevenite sau tratate mai eficient.

Progresul medical există, dar accesul este limitat

Pe de altă parte, medicina a evoluat semnificativ, iar astăzi există tratamente cu intenție curativă pentru cancerele depistate în stadii incipiente și terapii care pot asigura supraviețuire pe termen lung chiar și în formele avansate ale bolii. Însă aceste progrese rămân inaccesibile pentru multe paciente din cauza lipsei infrastructurii medicale necesare, a costurilor ridicate și a birocrației care îngreunează accesul la tratamente moderne.

Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului – un apel la acțiune

Pe 4 februarie, comunitatea internațională marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului, un moment care ar trebui să aducă în atenția publicului și a autorităților problemele grave cu care se confruntă pacienții oncologici din România. Este esențial să existe măsuri concrete pentru îmbunătățirea prevenției, a accesului la investigații rapide și a tratamentelor eficiente. Altfel, vom continua să pierdem vieți în mod inutil, într-un sistem care ar trebui să salveze, nu să condamne.

Lupta împotriva cancerului nu trebuie să fie doar un mesaj pe o pancartă de campanie, ci o realitate susținută prin politici publice, investiții și un angajament real față de sănătatea populației.

Maura ANGHEL