Rubens la Palat. Cel mai scump tablou din România este la Iași, evaluat la 40 de milioane de euro

 * la Muzeul de Artă din Palatul Culturii din Iași se află cea mai valoroasă lucrare de artă din România * este vorba despre tabloul „Cezar primind capul lui Pompei” de Peter Paul Rubens, evaluat recent la 40 de milioane de euro * pictura are o poveste fascinantă ce începe în 1845 și reînvie prin campania „Rubens la Palat”

În inima Iașului, la Muzeul de Artă din Palatul Culturii, se află o comoară culturală de importanță națională: tabloul „Cezar primind capul lui Pompei”, realizat de marele pictor flamand Peter Paul Rubens. Recent, această lucrare a fost reevaluată și expertizată, valoarea justă estimată ridicându-se la 40 de milioane de euro, ceea ce o transformă, fără echivoc, în cel mai scump tablou din România.

Vechimea de peste patru secole, calitatea excepțională a execuției și semnătura unuia dintre cei mai apreciați artiști ai barocului european au contribuit la această evaluare istorică. Lucrarea se află în patrimoniul Muzeului de Artă din Iași cu numărul de inventar 001, fiind prima piesă a Pinacotecii Naționale. Istoria sa este strâns legată de numele lui Scarlat Vârnav, pașoptist moldovean care a achiziționat tabloul în 1845 de la Paris și l-a donat statului moldovean pentru a pune bazele unui muzeu de artă la Iași.

O poveste de patrimoniu. De la Paris în capitala Moldovei

În secolul XIX, Scarlat Vârnav participă la o licitație de prestigiu la Paris, unde achiziționează 12 tablouri, inclusiv capodopera atribuită lui Rubens. Într-o scrisoare adresată pictorului ieșean Gheorghe Panaiteanu Bardasare, îl întreabă ce să facă și cu operele cumpărate. Răspunsul acestuia a devenit istoric: „pune cu ele temelia unui Muzeu de tablouri în capitala Moldovei”. Acest vis a devenit realitate în 1860, când, la Iași, au fost inaugurate Universitatea, Școala de Arte Frumoase și Pinacoteca – primele instituții de acest gen în România. Donația lui Vârnav a fost completată de alte mari familii moldovenești, creând un nucleu solid pentru ceea ce astăzi este una dintre cele mai valoroase colecții de artă din Estul Europei.

Dispute și mistere. Cine a pictat cu adevărat?

Ani la rând, identitatea pictorului a fost pusă sub semnul întrebării. Prima controversă a venit chiar din partea lui Bardasare, care, bazându-se pe o semnătură parțială – „R...agio...” – a atribuit tabloul lui Caravaggio. Ulterior, alți experți au sugerat numele unor pictori precum Mattia Preti sau Zanchi Celesti.

A fost nevoie de restaurarea completă a tabloului în 1966 pentru ca Alice Moagăr Poladian, expert al Muzeului Național de Artă al României, să aducă dovezi clare în favoarea lui Rubens. Investigațiile de laborator au scos la iveală elemente tipice creației timpurii a maestrului flamand, din perioada în care acesta lucra la Roma (1601–1606). Stilul, cromatica și tehnica utilizată confirmă azi, fără dubiu, paternitatea lui Peter Paul Rubens.

Campania „Rubens la Palat”, o celebrare a patrimoniului

Pentru a marca recunoașterea valorii excepționale a tabloului, Palatul Culturii din Iași lansează campania „Rubens la Palat”. Prezența unei asemenea capodopere în Iași nu este doar un motiv de mândrie locală, ci și o oportunitate unică pentru orașul care a fost odinioară capitala Moldovei. „Cezar primind capul lui Pompei” aduce în prim-plan importanța Iașului ca centru fondator de cultură, educație și artă, dar și potențialul său de a atrage turism cultural de elită, în linie cu marile orașe europene. Dincolo de valoarea sa monetară, tabloul semnat Rubens spune o poveste despre generozitate, viziune și identitate – o poveste care începe cu un ideal pașoptist și continuă astăzi cu o nouă viață în fața publicului larg.

Teona SOARE