S-a ales praful de obiectivele industriale ale Iașului!

Unul dintre cele mai puternice centre industriale ale ţării, Iaşul nu a fost ferit de linşajul economic generat de deciziile politice. Mânaţi de interese personale, post-decembriştii numiţi în funcţii importante din stat au devalizaţi coloşi precum Fortus, Nicolina sau Terom prin privatizări defectuoase sau rău-intenţionate. Alte branduri comuniste ale oraşului, precum Lactis, Unirea, Avicola, Zimbru sau Ţigarete sunt şi ele istorie după ce au fost falimentate şi înstrăinăte unor aşa-zişi oameni de afaceri, interesaţi de proiecte imobiliare şi nicidecum de menţinerea unor activităţi profitabile, cu mii de angajaţi angrenaţi în procesul de producţie

 

 

Reţeta a fost una simplă, implementată la nivel naţional: profit, apoi pierderi, inevitabilul faliment și vânzări dubioase pe sume infime pentru profituri ulterioare. Practic, din toată industria veche a Iașului, au rămas numai clădirea compresoarelor de  la  Nicolina, corpul central al Fabricii de Cărămidă de la Ciurea, şi o clădire a Fabriciii de Țigarete

Palas la Nicolina!

Atelierele  CFR  Nicolina (1892) au fost singurele din ţară care au contribuit activ la echilibrarea teritorială a capacităţii de  repartiţie a materialului rulant. În 2007 fabrica se afla în proprietatea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) şi SC Concept Invest SRL Braşov, iar în 2009 au început  să fie cumpărate active importante, reprezentate de hale industriale  și terenuri, de către firme cu capital privat. De altfel, investitorul nu și-a ascuns niciodată intenția, aceea de a demola fabrica și a construi un mega complex pe 26 de hectare, denumit „Concept Town”. „Ar fi fost primul Palas al Iaşului. Era cel mai ambițios proiect de construcții realizat la Iași după 1989, mai vast ca actualul Palas. Birouri, blocuri turn, de locuit, hipermerketuri. A venit, însă, criză şi i-a falimentat pe toţi”, îşi aminteşte un fost angajat.

În prezent, terenul fostelor Ateliere CFR Nicolina a făcut obiectul unor documentaţii urbanistice care stau la baza realizării unui minicartier rezidenţial cu 9 blocuri cu aceeaşi înălţime ca Turnurile Unirea de alături: 11 etaje. Anterior, Primăria Iași a obţinut promisiunea din partea proprietarilor de păstrare în fizic a celor  două construcţii propuse spre clasare în 2009: staţia compresoare  uzină și vechiul  castel de apă.

Gările României, făcute cu marfă de la Ciurea!

Fabrica de Cărămizi de la Ciurea (1891) este una din cele mai vechi fabrici din Iași ce şi-au conservat clădirile, utilajele și procesul de tehnologic, aspecte ce o fac unică în zona Moldovei. Fabrica de cărămizi și ţiglă de la Ciurea a  fost deschisă  odată  cu construirea liniei ferate Iași-Huși, moment în care toate clădirile  pentru călători, depouri, clădiri anexe și poduri feroviare din judeţ  și chiar de pe linia București-Constanţa au fost edificate doar din cărămidă roșie de Ciurea. De-a lungul timpului fabrica a suferit  puţine schimbări deoarece felul în care a fost proiectată nu a permis nici o modernizare în ceea ce privește fluxul tehnologic. Pe lângă zone de producţie, fabrica deţinea și un atelier de olărit. În  prezent  fabrica nu mai funcţionează, iar  clădirea se află într-o stare avansată de  degradare.

Proiecte imobiliare la Iaşitex

Fabrica  de  Țesături (1867). După revoluţie,  tehnologia  întreprinderii ţinea pasul cu tehnologia vestică, avea războaie

care  făceau  ţesături  deosebite care  se obţin  foarte  greu  în  prezent,  și  peste 7.000 de salariaţi. Potenţialul competitiv

al fabricii de finisaje textile ar fi fost mare, în  judeţ  nemaifiind  fabrici  de  acest  tip, însă fără investiţii constante, utilajele au

devenit  în  timp  depășite. Între timp, compania şi-a închis capacităţile de producţie din municipiu, iar terenurile şi halele au fost vândute în diverse scopuri imobiliare. Există un proiect care cuprinde o reamenajare și reabilitare completă a clădirii turn Iasitex SA care va avea o nouă înfățișare.

Berea de la Iaşi ajungea în Austria!

Fabrica de Bere „Zimbru” (1786) - unul din  pilonii  economiei  ieșene ce și-a încetat  activitatea odată cu venirea multinaţionalelor.  Datorită standardelor de calitate obţinute în fabrica deschisă de un neamţ, berea produsă se exporta în Turcia, Rusia, Franţa și Austria. În locul fabricii Zimbru și al terenului aferent au răsărit blocuri de locuințe, un hotel (singurul care mai poartă denumirea berii), diverse supermarketuri.

Muzeu la Ţigarete!

Fabrica  de  Țigarete (1876) - important producător de ţigări ce reușea să acopere în totalitate cererea din ţară și parţial câteva state din Europa, cu o capacitate de producţie de 400 de tone de ţigarete.

Dintre clădirile de patrimoniu ale fabricii doar una a fost salvată 

- fostul depozit de tutun – acesta  fiind  preluată  de

Complexul Muzeal Naţional Moldova. Aici urma să fie înfiinţat primul Muzeu de Arheologie Industrială, ce va îmbogăţi  colecţiile  de prezervare a patrimoniului tehnic valoros existent, având în  vedere  că  în  urma retehnologizării industriilor multe aparate și instalaţii au fost distruse fără a se ţine cont de valoarea lor pentru istoria știinţei și tehnicii. Fabrica și-încheiat  activitatea  în  2003,

când a fost închisă și a intrat în corservare. Trei din cele patru clădiri, care nu se află pe  lista  clădirilor  de  patrimoniu  au  fost

parţial demolate. Dan CONSTANTINESCU