Tinerii Iașului, între visuri și provocări și renaștere

 * între joburi precare, afaceri creative, familii timpurii și căutarea unui rost, tinerii Iașului își scriu propria revoluție interioară * ei vorbesc despre direcții, dureri și puterea de a începe din nou

În Iași, un oraș în care trecutul academic și efervescența tehnologiei se ciocnesc zilnic, tinerii respiră simultan curaj și îndoială. Am stat de vorbă cu mulți dintre ei pentru a înțelege ce simt, ce gândesc și încotro merg cei care încă mai schimbă lumea în pași mărunți.

O generație care „nu se mai vinde ușor”

Odată cu prăbușirea certitudinilor, au apărut și alte tipuri de validare. „Nu mai vrem un loc de muncă pentru tot restul vieții. Vrem un sens”, spune Miruna, 27 de ani, antreprenoare în educație alternativă. Are un studio în Copou unde predă cursuri de storytelling, mindfulness și public speaking. Cursanții ei? Elevi de la colegii de renume, studenți de la Politehnică, arhitectură sau Litere. „Tinerii din Iași au început să gândească în afara sistemului. Nu ne mai ajung diplomele, vrem impact”, spune Miruna. Între boom-ul cursurilor online și burnout-ul de la joburi prost plătite, tinerii au început să spună „nu” la tot ce nu le respectă timpul. Asta nu înseamnă că refuză efortul, dimpotrivă, dar își aleg bătăliile.

Andrei și Ioana au 26, respectiv 24 de ani și  un copil de doi ani. „Am vrut să fim tineri și părinți”, spune Andrei, fost student la Istorie. A renunțat la master și s-a apucat de tâmplărie. „Muncesc cu mâinile și gândesc în timp ce modelez lemnul. Asta e libertatea mea”. Într-o societate care încă mai strâmbă din nas la alegerile atipice, ei își croiesc drumurile cu răbdare și curaj. Își cresc copiii în apartamente mici, dar cu biblioteci mari, vorbesc despre sănătatea mintală, despre hrană curată, despre sens și ritualuri. Nu vor doar să trăiască, vor o viață autentică.

De la protest la proiect, o altă formă de revoltă

În Iașul care a dat atâtea mișcări studențești de-a lungul timpului, noua formă de activism este antreprenoriatul. Tinerii nu mai ies cu pancarte, ci cu aplicații mobile, cu multe cooperative sociale, cu festivaluri de idei. La FabLab, un grup de studenți adună idei pentru un start-up ecologic. „Vrem să facem composturi inteligente și vrem să convingem școlile din Iași să le adopte pentru grădinile din jurul clădirilor”, explică Alex, 21 de ani. Nu cer finanțări de la părinți. Aplică la granturi, scriu proiecte, învață limbajul lumii adulte din mers. Dar cu un twist. Ei nu vor doar bani. Ei vor schimbare reală. Sărăcia, lipsa accesului la psihoterapie, joburile mal plătite și presiunea performanței sunt încă acolo. Dar tinerii de azi nu mai ascund durerea. O rostesc, o pun pe TikTok, o transformă în poezie sau în business. „Am fost depresivă doi ani. Am ieșit din asta scriind. Acum predau scriere creativă pentru adolescenți”, spune Ana, 23 de ani. Are sute de urmăritori pe Instagram, dar nu caută faima ci conexiunea.

De 2 Mai, Iașul se uită în oglinda noii generații

La Casa de Cultură a Studenților din Iași, la Bojdeuca lui Creangă, în cafenelele de pe Lăpușneanu, tinerii citesc, dansează, își filmează propriile interviuri, fac podcasturi despre anxietate și fac voluntariat în spitale. Nu e totul roz, dar e viu. Ziua Națională a Tineretului nu mai e doar un prilej de discursuri. E o ocazie de a asculta. De a renunța la clișeele cu „tineretul viitorului” și de a recunoaște realitatea unui prezent dens, vulnerabil, dar plin de potențial. La final de zi, între o idee de afacere și o criză de identitate, tinerii nu cer nimic, dar oferă totul: autenticitate, reziliență și o voce care nu mai poate fi ignorată. Iar Iașul, orașul lor-punte, devine un laborator viu al viitorului care începe deja.

Maura ANGHEL