TUIASI va dezvolta un centru de cercetare a combustibilului viitorului, alături de Volkswagen, Toyota şi Daewoo

Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi este în discuţii avansate cu mai multe concerne auto din Asia şi din Europa pentru a putea dezvolta un centru de mari dimensiuni de „Hidrogen Storage”. Astfel, cercetătorii universităţii pot contribui la cercetarea de vârf din industria automotive pentru a identifica cea mai viabilă şi sustenabilă sursă de propulsie cu emisii zero pentru autovehicule.

În acest sens, săptămâna trecută, o echipă de la Volkswagen, condusă de un responsabil cu cercetarea şi dezvoltarea pe noile tehnologii, Arne-Christian Voigt, a vizitat Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi, Facultatea de Mecanică, pentru a vedea progresele făcute de cercetătorii ieşeni în acest domeniu. Acestora le-au fost prezentate două prototipuri de vehicule propulsate cu hidrogen stocat într-o serie de tuburi capilare, o bicicletă şi o trotinetă. Tehnologia de stocare este brevetată de compania Clean Energy Systems, o companie multinaţională, pe baza unei cercetări desfăşurate de profesorul Dan Eliezer, de la Ben-Gurion University of Negev, Israel, care este şi Doctor Honoris Causa al Politehnicii ieşene şi un vechi partener al universităţii. Astfel, la Iaşi a venit atât o delegaţie a Volkswagen, cât şi a Clean Energy, împreună cu profesorul Dan Eliezer. „Cei de la Volkswagen au aflat ce facem, ne-au contactat prin profesorul din Israel şi au cerut să vină să vadă, iar reacţia din urma filmuleţelor făcute cu trotineta şi bicicleta propulsată cu hidrogen şi a ideilor noastre de cercetare şi dezvoltare a fost de ce nu ne-am cunoscut mai de demult? Urmează o discuţie cu conducerea companiei Volkswagen pentru a veni să finanţeze acest program de cercetare la Iaşi. Vrem să amenajăm o hală specială în spatele Facultăţii de Mecanică, toată cercetarea va fi concretizată la noi, unde va fi un centru de Hidrogen Storage, care va fi finanţat atât de universitate, cât şi de compania Clean Energy Systems, în principal, şi apoi individual de la diversele concernuri auto din lume. Până acum şi-au arătat interesul, pe lângă Volkswagen, şi Toyota şi Daewoo”, a declarat prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu, de la Facultatea de Mecanică, coordonatorul proiectului.

Raţiunile care au stat în spatele începerii acestor cercetări la Iaşi, explică profesorul Corneliu Munteanu, sunt cele legate de faptul că, aşa cum arată în momentul de faţă, industria auto concentrată pe maşini electrice nu este una sustenabilă, iar viitorul în materie de combustibil auto, susţine acesta, va fi hidrogenul. „Soluţia electrică nu este fezabilă pentru o producţie generală. Dacă Volkswagen ar vrea mâine să îşi treacă toată producţia pe maşini electrice nu ar exista suficient cadmiu în lume ca să fie produse bateriile de care au nevoie. Iar atunci când aceste baterii vor expira, s-ar putea ca poluarea din urma depozitării să fie mai mare decât cea de astăzi, cu hidrocarburile, fiindcă nu pot fi reciclate. De aceea, există un mare interes astăzi pentru hidrogen din partea tuturor concernelor auto din lume”, a mai precizat prof. dr. Corneliu Munteanu.

Problema cea mai mare a hidrogenului, explică profesorul, este aceea că este foarte volatil şi poate exploda, provocând daune totale. De aceea este folosită tehnologia brevetată de compania Clean Energy Systems, în care hidrogenul este înmagazinat într-o serie de tuburi capilare de sticlă, de puritate mare, care are proprietăţi de rezistenţă mai mare şi decât a multor oţeluri, putând suporta şi o presiune de 800 de bari. Tuburile capilare sunt foarte mici, de dimensiunea unor fire de păr, care arată ca nişte ţevi, iar într-un tub care are dimensiunile unui creion sunt 30.000 de fire pline cu hidrogen ce este introdus astfel la o presiune foarte mare, într-un spaţiu mic. „Nu va exploda la impact pentru că materialul nu se distruge. Eventual vor fi distruse câteva capilare şi va fi eliberată o cantitate infimă de hidrogen, care nu poate produce o explozie”, a punctat prof. univ. dr. ing. Corneliu Munteanu.

Spre exemplu, bicicleta cu motorul alimentat cu hidrogen pe care au dezvoltat-o cei de la TUIASI are o autonomie la un plin de până la 80 de kilometri. Laura RADU