Un cutremur de 7 grade ar putea afectata 242.032 de locuinţe din Iași!

Dintre acestea, 48.406 sunt locuinţe vulnerabile, iar 193.626 locuinţe puţin vulnerabile * din prima categorie, 12.101-16.942 de locuinţe ar suferi avarii de 25-35%, în vreme ce 4.841 de locuinţe ar suferi distrugeri parţiale, iar alte 1.452 distrugeri totale * conform „Planului de protecţie şi intervenţie în caz de seisme şi alunecări de teren” întocmit în cadrul Primăriei Iaşi, există cinci zone expuse unor eventuale efecte seismice * imobilele cu risc seismic vor putea fi consolidate cu bani de la stat

Ținând cont de faptul că România are un potențial seismic ridicat, iar Bucureștiul este capitala europeană cu cel mai mare risc în caz de cutremur, autoritățile vor să inițieze, printr-un proiect pus zilele trecute în dezbatere publică la Ministerul Dezvoltării, un program de finanțare pentru consolidarea clădirilor ce aparțin atât persoanelor fizice, cât și firmelor sau instituțiilor publice. Proiectul de ordonanță de urgență de la Ministerul Dezvoltării prevede lansarea unui program ce se va desfășura pe parcursul a patru ani și prin care se vizează consolidarea clădirilor cu risc seismic ridicat (clasa de risc seismic I și II) deținute sau administrate de persoane fizice, firme sau autorități și instituții publice. „Programul are ca obiectiv general proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție la clădirile existente care prezintă niveluri insuficiente de protecție la acțiuni seismice, degradări sau avarieri în urma unor acțiuni seismice în scopul creșterii nivelului de siguranță la acțiuni seismice, precum și asigurarea funcționalității și creșterii eficienței energetice a acestora”, scrie, mai exact, în proiectul de OUG.

De principiu, programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat va avea două componente: un subprogram destinat clădirilor multietajate cu destinația principală de locuință și unul pentru clădirile aflate în proprietatea autorităților și instituțiilor administrației publice centrale sau locale.

În prima categorie intră atât clădirile deținute de persoane fizice, cât și cele deținute de firme (vorbim aici atât despre locuințe, cât și despre spațiile cu altă destinație decât cea de locuință). De altfel, la lansarea proiectului în dezbatere, Cseke Attila, ministrul dezvoltării, transmitea, printr-un comunicat de presă, că “finanțarea de către stat a clădirilor cu risc seismic din proprietatea unor persoane juridice private este motivată de interesul public de a proteja cetățenii aflați în clădire sau în fața acestuia în cazul unui eventual cutremur de magnitudine ridicată”.

Pe de altă parte, firmele care își vor consolida clădirile din bani publici nu vor putea să le vândă timp de zece ani, decât cu obligația de a returna statului cota-parte din costurile de consolidare. O altă condiție este legată de caracteristicile imobilului ce se dorește consolidat. Concret, prin acest program, firmele și persoanele fizice vor putea consolida cu bani de la stat clădiri cu un regim de înălțime de minimum P+3 etaje și cel puțin zece apartamente.

200 milioane de euro

Finanțarea dată în cadrul programului pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic va fi nerambursabilă, iar pentru firme va fi acordată sub forma unui ajutor de stat. După cum apare în comunicatul ministerului, programul va avea alocată suma de un miliard de lei (peste 200.000.000 de euro).

Așa cum transmit autoritățile, solicitările vor primi finanțare în ordinea cronologică a depunerii acestora,  în limita creditelor de angajament, a creditelor bugetare aprobate anual cu această destinație și a estimărilor pentru următorii trei ani.

În acest sens, cei ce vor să-și consolideze clădirile vor putea încheia contracte de finanțare, pentru care este nevoie de depunerea la Ministerul Dezvoltării a autorizației de construire în termen de valabilitate, obținută pe baza proiectului pentru autorizarea/desființarea executării lucrărilor, reglementată prin Legea nr. 50/1991 şi a devizului general – în care se identifică categoriile de cheltuieli ce se finanțează de la bugetul de stat și cele suportate de autoritatea locală sau beneficiari.

În cazul unui cutremur major în Iaşi, peste 1.400 de locuinţe ar fi distruse total

Potrivit istoricului seismografic din România, Iaşul face parte, alături de Bucureşti, Ploieşti, Buzău şi Focşani, pe lista celor mai periculoase zone pentru locuitori. De altfel, din punct de vedere seismic, Municipiul Iaşi

se află în zona de influenţă a cutremurelor de „tip moldavic” cu epicentrul în zona Vrancea, iar o eventuală mişcare seismică poate fi însoţită de apariţia unor fluidizări, tasări şi surpări ale terenului. Pornind de la aceste constatări, municipiul Iași prezintă un grad ridicat de risc în caz de cutremur ca urmare a vulnerabilităţii unor clădiri. În linii mari, vulnerabilitatea imobilelor din oraş este determinată de vechimea lor, la care se adaugă alte trei elemente:

cutremurele de intensitate ridicată (1940, 1977) sau medie (1986, 1990) au acționat asupra acestora, materialele folosite la ridicarea lor s-au uzat odată cu trecerea timpului, iar proprietarii le-au întreținut și exploatat în mod necorespunzător. De menționat şi faptul că că majoritatea clădirilor din

Municipiul Iași au fost construite înainte de anul 1977, când nu existau norme de protecţie antiseismică.

Cinci zone cu probleme

Conform „Planului de protecţie şi intervenţie în caz de seisme şi alunecări de teren” întocmit în cadrul Primăriei Iaşi, există cinci zone expuse unor eventuale efecte seismice. Prima ar fi zona centrală a municipiului Iaşi, delimitată de (Bd. Independenţei, Elena Doamna, A. Panu, Sf. Lazăr, Palat, Splai Bahlui mal stâng, Silvestru şi strada Gării). A doua zonă cu probleme este cea cuprinsă între Podu Roş şi Podul de Piatră (Bd. D. Cantemir, Bd. N. Iorga, Şos.Naţională şi Aleea Decebal). O a treia zonă cu risc ridicat este cea cuprinsă între Gara Nicolina, Bd. Primăverii, Splai Bahlui şi campusul universitar Tudor Vladimirescu, iar ultimele două sunt, de fapt cartierele vechi ale Iaşului, Tătăraşi (zona delimitată de Str. V. Lupu şi Str. Ciurchi), respectiv  Copou (zona delimitată de Str. M. Constăchescu, Bd. Carol, Str. Codrescu).

Cifre îngrijorătoare

Un document postat  pe site-ul Primăriei (Planul de Acțiune privind Energia Durabilă și Clima) oferă şi cifre referitoare la numărul locuinţelor afectate în cazul unui cutremur major (de 7 grade pe scara Richter). Aici se arată că ar putea fi afectate 242.032 de locuinţe, dintre care 48.406 sunt locuinţe vulnerabile, iar 193.626 locuinţe puţin vulnerabile. Din prima categorie, 12.101-16.942 de locuinţe ar suferi avarii de 25-35%, în vreme ce 4.841 de locuinţe ar suferi distrugeri parţiale, iar alte 1.452 distrugeri totale. Tot aici se arată că în cazul producerii unui cutremur de pământ intermediar (magnitudinea maximă aşteptată a acestuia este de 7,5 grade Richter), direcţia principală de propagare a mişcării seismice ar fi  NE – SV. Dan CONSTANTINESCU