Un universitar ieşean a contabilizat problemele încă nerezolvate ale oraşului

Spaţii care pot fi transformate în noi parcuri, adoptarea noului PUG pentru a nu mai fi permisă construirea de blocuri între case sau clădiri cu înălţimi variabile în zone nepotrivite pentru aşa ceva, protejarea şi valorificarea patrimoniului, sunt teme pentru actuala administraţie, la care se adaugă proiectele de anvergură pentru Iaşi (Spitalul Regional, modernizarea terminalului de la Aeroport, stadion nou si sala polivalenta, un muzeu de artă contemporană)

 

 

Profesorul universitar Laurenţiu Rădvan, cadru didactic la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iași, una din cele mai avizate voci în materie de urbanism (domnia sa este doctor în istorie urbană şi membru al Comisiei de istorie a orașelor din România a Academiei Române şi al Comisiei Internaţionale de Istorie a Oraşelor), a făcut o radiografie a situaţiei din Iaşi, identificând problemele pe care administraţia desemnată în urma votului de pe 27 septembrie trebuie să le rezolve. „Rămân restanţe majore, care au adus nemulţumiri ieşenilor: managementul traficului încâ lasă de dorit, iar oraşul se îndreaptă spre un blocaj. Poluarea a luat proporţii, iar transportul în comun nu asigură încă mijloace suficiente de transport şi nu este predictibil (fiind afectat de trafic). Lipsa unui PUG şi aprobarea unor PUZ-uri cu impact asupra vecinătaţilor (blocuri între case, blocuri pe spaţii verzi)”, spune profesorul ieşean. Pe de altă parte, acesta spune că s-au făcut şi lucruri bune. „S-a investit în infrastructura oraşului (linii de tramvai modernizate, străzi asfaltate şi alei pavate, un nou pod peste Bahlui), s-a început modernizarea transportului în comun (autobuze noi, staţii noi), a fost susţinut învăţământul, s-au dat bani pentru cultură şi s-au deschis muzee noi, s-au atras fonduri pentru investiţii majore (spitalul regional), s-au renovat clădiri monument istoric”, mai afirmă Laurenţiu Radvan.

Soluţii moderne

Ca şi soluţii, universitarul ieşean crede că este nevoie de o resetare a modului de lucru în special la capitolele restante. „Avem, de fapt, nevoie de soluţii moderne, demne de anii 2020, nu de anii 60-70, spre care pare să se îndrepte administraţia. Nu construirea de pasaje scumpe şi în intersecţii complexe (Podul Ros) va diminua traficul, dimpotrivă, aceasta e o iluzie, ci convingerea ieşenilor şi a celor care vin în oraş că trebuie să lase maşina acasă! Străzile şi pasajele noi nu vor face decât să atragă trafic. Cheia stă tot la transportul public: trebuie cumpărate şi mai multe mijloace de transport, regândit sistemul de trasee, pentru a acoperi cât mai multe zone din oraş şi suburii. Trebuie delimitat strict benzi pentru tramvaie, autobuze şi taxi,  adiacent - amenajat piste pentru transportul alternativ. În plus, trebuie reglementată de urgenţă parcarea în oraş, dar nu pe discriminatoriul sistem de licitaţii, ci cu parcare de cartier pe principiul primul venit/primul servit. Trebuie amenajate parcări în cartiere, pentru ca locuitorii să aibă unde să-şi lase maşina şi introdus abonament lunar pentru parcare şi taxare în centru. Diminuarea traficului va avea drept consecinţe şi scăderea poluării. În ceea ce priveşte centura oraşului, trebuie gândită o centură reală, peste Bucium şi pe la est şi nord de oraş. La modul realist, dacă peste 4 ani am avea pus pe hârtie traseul, făcut PF, licitaţia efectuată şi desemnat constructorul, gata de început lucrările, ar fi un mare succes. Amintesc în paralel şi autostrada, proiect asupra căruia autorităţile locale şi judeţene trebuie să insiste neîncetat”, mai spune acesta.

Concursuri internaţionale de soluţii

Spaţii care pot fi transformate în noi parcuri, adoptarea noului PUG pentru a nu mai fi permisă construirea de blocuri între case sau clădiri cu înălţimi variabile în zone nepotrivite pentru aşa ceva, protejarea şi valorificarea patrimoniului, sunt alte teme pentru actuala administraţie, la care se adaugă proiectele de anvergură pentru Iaşi (Spitalul Regional, modernizarea terminalului de la Aeroport, stadion nou si sala polivalenta, un muzeu de artă contemporană). „Fostele zone industriale din părţile de est şi sud ale oraşului trebuie incluse în proiecte mari şi unitare, nu dezvoltate pe bucăţi. Nu trebuie dată de o parte ideea organizarii unor concursuri internaţionale de soluţii pentru aceste zone”, mai spune profesorul ieşean. Lucian STATE