Vacile moldovenilor dau cel mai puțin lapte din România

 * deși producția totală de lapte a crescut în România în 2024, vacile din regiunea de Nord-Est – adică din județele Iași, Vaslui, Botoșani, Neamț, Suceava și Bacău – au produs cel mai puțin lapte din țară * datele oficiale publicate de Institutul Național de Statistică arată că această regiune se află pe ultimul loc în clasamentul național, cu doar 3.196 mii hectolitri, adică aproximativ 8% din producția națională * în ciuda imaginii rurale asociate Moldovei, în care gospodăria cu animale este un simbol tradițional, statistica spune altceva: vacile din nord-estul țării sunt cele mai puțin productive din țară

 

Deși România a înregistrat o creștere generală a producției de lapte în 2024, regiunea de Nord-Est – care include județele Iași, Vaslui, Botoșani, Suceava, Neamț și Bacău – se află pe ultimul loc în clasamentul național. Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică, vacile din această zonă au produs doar 3.196 mii hectolitri de lapte, de aproape trei ori mai puțin decât în regiunea Centru, liderul național al producției de lapte. Această discrepanță ridică semne de întrebare, mai ales într-o zonă percepută ca fiind profund rurală și tradițional agricolă.

 

Contrastul cu alte regiuni -- de trei ori mai puțin lapte decât în Ardeal

Regiunea Centru, care cuprinde județele Mureș, Harghita, Brașov, Sibiu, Alba și Covasna, conduce clasamentul cu 8.369 mii hectolitri, urmată de Nord-Vest (8.227 mii hl) și Sud-Muntenia (4.454 mii hl). Chiar și regiunile cu un potențial agricol mai scăzut, cum ar fi Vestul (3.870 mii hl), depășesc producția din Moldova. Cu alte cuvinte, o vacă din Transilvania pare să producă de trei ori mai mult decât una din Moldova, dacă ne raportăm la volumul total raportat în regiuni comparabile ca număr de gospodării agricole.

 

O problemă de rasă, furajare sau de infrastructură?

Specialiștii în agricultură pun această diferență pe seama mai multor factori: lipsa investițiilor în ferme moderne, lipsa raselor specializate pentru lapte, dar și accesul deficitar la servicii veterinare, nutriție adecvată și tehnologii de muls. În plus, migrația masivă a populației tinere din mediul rural moldovenesc a dus la îmbătrânirea forței de muncă și abandonul treptat al creșterii animalelor pentru producție, în favoarea unei gospodării de subzistență. În multe sate din Moldova, vaca este ținută pentru consum propriu, nu pentru vânzare. Nu există cooperative eficiente, iar laptele nu ajunge în lanțurile comerciale. În schimb, în Ardeal există tradiție și organizare în ferme familiale care produc intensiv pentru piață.

 

Tendințe naționale -- mai mult lapte, mai puțină carne de vită

Anul 2024 a adus o ușoară creștere a producției totale de lapte la nivel național – de la 45.354 mii hectolitri în 2023 la 46.345 mii hectolitri (+2,2%). Laptele de vacă și bivoliță a crescut cu 1.119 mii hl, potrivit INS. În schimb, greutatea totală a bovinelor sacrificate a scăzut cu 10 mii tone față de anul anterior. Asta sugerează o schimbare de orientare în ferme: mai mult lapte, mai puțină carne, o adaptare firească la cererea pieței și la subvențiile europene.

 

Oportunități pentru Moldova

Deși pe ultimul loc la producția de lapte, Nord-Estul are un potențial agricol uriaș care nu este suficient valorificat. Investițiile în ferme moderne, accesul la tehnologii și asocierea fermierilor ar putea transforma regiunea într-un actor important în industria laptelui.

În plus, laptele provenit din gospodării mici, hrănite natural, are un potențial de marketing enorm pe segmentul de produse tradiționale și bio. Cu sprijin logistic și de promovare, laptele moldovenesc ar putea deveni un brand regional, nu un simbol al rămânerii în urmă.

Dan DIMA