Vânătorii de comori au luat cu asalt Iașul!

 

* numai anul trecut, Inspectoratul de Poliție Județean Iași a emis 140 de autorizații speciale necesare deținerii detectoarelor de metal, numărul ieșenilor  autorizați să dețină  aparatură de acest fel ajungând la 749, mai mult decât dublu față de anul 2022, când în registre figurau doar 331 de persoane * în ultima vreme, căutătorii de comori au predat statului doar câteva monede medievale, descoperite prin pădurile din jurul Iașului * și nici măcar nu au primit, cu toții, recompensă pentru micile „tezaure” scoase la lumină, așa cum se obișnuia odinioară și se practică prin întreaga lume

 

Tot mai mulți ieșeni visează să pună mâna pe o comoară, odată în viață. Febra aurului i-a făcut pe mulți dintre aceștia să investească sume considerabile de bani în echipamente speciale și să pornească pe dealurile și prin pădurile județului în căutarea de comori.

Din nefericire pentru majoritatea celor angrenați în astfel de activități, febra aceasta a aurului, a descoperirii vreunui tezaur îngropat în urmă cu mii de ani nu aduce rezultate. În afara vreunei monede de câteva sute de ani și a unor resturi de materiale feroase fără valoare, aparatele de detecție nu dau prea multe semnale.

Totuși, căutătorii de comori nu dezarmează. Continuă să-și investească banii economisiți în aparate speciale de detecție, unele dintre acestea foarte scumpe, de ordinul zecilor de mii de euro!

Numai anul trecut, Inspectoratul de Poliție Județean Iași a emis 140 de autorizații speciale necesare deținerii detectoarelor de metal, numărul ieșenilor  autorizați să dețină  aparatură de acest fel ajungând la 749, dublu față de anul 2022, când în registre figurau doar 331 de persoane. Și, lucru foarte important, în ultimii doi ani nu au fost anulate autorizații de deținere a detectoarelor de metal, după cum ne-au transmis reprezentanții IPJ Iași.

Dar lucrurile nu merg prea bine în acest domeniu. În ultima vreme, căutătorii de comori au predat statului doar câteva monede medievale, descoperite prin pădurile din jurul Iașului. Și nici măcar nu au primit, cu toții, recompensă pentru micile „tezaure” scoase la lumină, așa cum se obișnuia odinioară și se practică prin întreaga lume, deoarece, la noi, statul nu mai plătește decât descoperirile dovedite a fi întâmplătoare, fapt întărit printr-un Ordin de ministru.

Mai precis, dacă cineva scoate la lumină vreo comoară în timp ce efectuează lucrările solului, sau sapă vreo fundație de casă, poate emite pretenții la încasarea unei mici sume, corespunzătoare valorii pieselor predate. În caz contrar… depinde de disponibilitatea statului.

Cert este că obiectele descoperite trebuie predate autorităților, conform legii, în cel mult 72 de ore.

Un ieșean a chemat la bară Ministerul Culturii

A existat chiar și o acțiune în instanță pe această temă, în urmă cu câțiva ani, un ieșean chemând la bară Ministerul Culturii. Motivul? Ministerul nu i-a achitat recompensa de până la 45% din valoarea bunurilor descoperite – un inel și 5 topoare de bronz, conform legii. Și, chiar dacă a recunoscut că s-a folosit de detectorul de metale pentru a da de urma „tezaurului” - datat la sfârșitul epocii bronzului și evaluat la peste 12.000 de lei - a convins magistrații să emită o hotărâre prin care a putut încasa o mică sumă de bani.

Iar asta după ce magistrații ieșeni au decis că termenul „întâmplător” poate avea… sensuri nebănuite. Mai precis, în conformitate cu Ordonanţa 43/2000 referitoare la protecţia patrimoniului arheologic, „întâmplător” se referă și la „acţiunea factorilor naturali sau a acţiunilor umane, altele decât cercetarea arheologică atestată”. Precum cazul ieșeanului care a solicitat sprijinul instanței. Iar instanța i-a dat dreptate reclamantului și a respins până și apelul Ministerului, lâsînd lucrurile în favoarea „detectoristului”, definitiv și irevocabil.

La Iași există chiar și o asociație a celor care se delectează cu practica aceasta a căutării de comori - „IAŞI Detectează”, condusă de profesorul Cezar Cioran.

Iar printre descoperirile cele mai importante ale membrilor asociației figurează un colier germanic din bronz vechi (colan bastarnic), de 3.000 de ani, scos la lumină pe un teren din zona comunei Miroslava și care a intrat în patrimoniul naţional.

Siturile arheologice, de neatins

În vederea obţinerii autorizaţiei de deţinere a detectoarelor de metale, persoana fizică trebuie să fi împlinit vârsta de 18 ani şi să depună la Inspectoratul de Poliție Județean o cerere în acest sens. Pe lângă documentele de identitate, solicitantul are nevoie și de actul cu care se dovedeşte că este proprietarul detectorului de metale (factura sau actul de vânzare-cumpărare).

Detectorul de metale va fi deţinut şi utilizat numai de titularul autorizaţiei.

Persoana interesată se va prezenta cu detectorul de metale achiziționat pentru verificarea elementelor de identificare (marca, model/serie), iar după toate aceste formalități va putea deveni, cu acte în regulă, căutător de comori!

Bineînțeles, nu va putea ieși pe teren decât după ce va consulta Repertoriul Arheologic Naţional (RAN), care are înscrise siturile arheologice şi unde nu se poate pătrunde, conform legislației, existând obligfațiea păstrării unei distanțe de până la 1.000 metri față de acestea.

Cât privește valoarea detectoarelor, acestea se pot achiziționa de la orice magazine de profil, fizic sau online, prețul variind de la câteva sute de lei la câteva zeci de mii de euro.

De exemplu, un detector de metale 3D wireless, scanner terestru cu touch-screen și ochelari video, costă, pe un site de specialitate, 121.225,50 lei (în jur de 25.000 de euro). Acesta  este destinat căutătorilor de comori, arheologilor, prospectorilor, căutătorilor de aur. Este primul scanner 3D din lume care utilizează o sondă telescopică ce se poate extinde de la 50 până la 120 cm, softul său fiind perfect pentru a analiza imaginile scanate grafic și pentru a determina adâncimea și dimensiunile țintelor subterane.

Daniel BACIU