Violența domestică ia amploare, la Iași

 În cursul anului trecut, pe rolul instanţelor din judeţul Iaşi au fost înregistrate 2.688 dosare având ca obiect disputele conjugale. Ordine de protecţie sau cazuri de violenţă în familie. Asta deşi se împlinesc 20 de ani de când România s-a raliat normelor europene moderne, intrând în vigoare celebra Lege 217/2003, act prin care soţul agresor poate fi evacuat chiar din locuinţă, chiar dacă este unic proprietar al imobilului.

 Tradiţia medievală conform căreia nevasta trebuie altoită periodic, chiar şi fără vreun motiv anume, încă rezistă. Multe dintre ieşence sunt resemnate şi acceptă cu stoicism „masajele”, dar tot mai multe îşi iau inima-n dinţi şi merg la instanţă, solicitând pedepsirea consorţilor ce-şi folosesc forţa în exces. Nu toate au avut câştig de cauză, legea pomenită conţine destule echivocuri.

Au fost şi destule cazuri în care victimele agresiunilor domestice au mers mai departe, făcând şi plângeri penale. Pentru nerespectarea ordinelor de protecţie, violenţă în familie ori violare de domiciliu.

Aproape o mie de ieşeni, evacuaţi din propriile locuinţe

Procedeul e simplu. Persoana agresată sună la 112, vine poliţia, constată scandalul, întocmeşte proces verbal şi emite un ordin de protecţie provizoriu, valabil pentru o perioadă de cinci zile. Timp suficient ca părţile să dea la pace. Ori să meargă mai departe, în instanţă. Aici, speţele referitoare la ordinul de protecţie se judecă extrem de repede, în maxim 72 ore. De multe ori e suficient actul de la poliţie. Ceva declaraţii de-ale vecinilor ori ale rudelor apropiate nu strică.

Apoi, funcţie de gravitatea cazului şi de istoricul certurilor familiale, magistraţii emit ordinul de protecţie. Care înseamnă evacuarea pârâtului din locuinţa comună pentru a perioadă de până la şase luni şi interzicerea oricărui contact cu reclamantul. Evacuarea nu ţine cont de regimul de proprietate asupra imobilului. Au fost destule cazuri când apartamentul ori casa aparţin, în totalitate, celui împotriva celui ce a trebuit să plece. Anul trecut, 969 ieşeni s-au ales cu asemenea sentinţă din partea judecătorilor.

204 femei s-au împăcat cu partenerii, unele au venit cu născociri, altele n-au avut „calitate”

Reclamantele pot renunţa la plângere până în ultimul moment, chiar în ziua când instanţa trebuie să se pronunţe. În cursul lui 2022, 204 femei au procedat în acest fel, iertându-şi partenerii. Chit că au trebuit să achite cheltuielile de judecată.

Au fost şi destule, cam tot atâtea, care n-au izbândit în sala de judecată. Fie că nu şi-au putut proba afirmaţiile, venind cu tot soiul de născociri în faţa magistraţilor, fie n-au dovedit că sunt rude cu reclamantul. Aici e vorba de cele aflate în relaţie de concubinaj şi care n-au copii cu agresorul.

Trebuie menţionat că au existat şi câteva cazuri în care reprezentanţii sexului puternic au venit cu pârâciunea la „cremenal”. Anul trecut, niciunul dintre aceştia n-a obţinut ordin de protecţie împotriva consoartei. Soţie ori concubină. Nici măcar cel care s-a văcărit că nevasta şi fiica îl bat sistematic.

Deşi extrem de puţini, printre protagoniştii disputelor domestice ajunse în faţa magistraţilor au existat şi cei aflaţi în alte legături de rudenie. Părinţi - copii, fraţi, cumnaţi, chiar bunici - nepoţi.

Lunar, cinci condamnări. Au fost şi cu executare

S-a dovedit că emiterea ordinului de protecţie n-a fost suficientă pentru normalizarea relaţiilor conjugale. În marea majoritate a cazurilor, e vorba de alcoolici cronici, care devin violenţi atunci când exagerează cu păhărelul. Chiar în urmă cu câteva săptămâni, am povestit despre un individ care a încălcat la foc automat ordinul de protecţie. De patru ori în mai puţin de-o lună. Sunt cazuri penale şi se lasă cu condamnări. De cele mai multe ori, cu suspendare sau cu amânarea aplicării pedepsei. S-au dat însă şi pedepse cu executare în regim de detenţie. Cum s-a întâmplat în cazul pomenit în rândurile precedente.

Când cotonogeala e mai aprigă şi certificatul medico-legal menţionează că au fost necesare măcar 6-7 zile de îngrijiri medicale, se trece deja la altă speţă. Dosar penal pentru violenţă în familie. Aici, instanţele se pronunţă mult mai greu, că se lasă cu cazier ori chiar întemniţări. Se dau mai multe termene de judecată, sunt amânări peste amânări, dar, până la urmă, inevitabilul se produce. Astfel, anul trecut, 61 dintre cei dovediţi ca bătăuşi în familie s-au ales cu condamnări. O medie lunară de peste cinci sentinţe. Doar şase au scăpat. Unul prin respingerea rechizitoriului, trei după ce au făcut apel, iar doi au beneficiat de împlinirea termenului de prescripţie. Claudiu CONSTANTIN