Paştele în lume

 

Bulgaria

Conform tradiţiilor, în Joia Sfântă bulgarii vopsesc ouăle de Paşte. Fiecare creştin duce un astfel de ou la biserică, pentru a fi sfinţit, după care îl îngroapă în vie. Bulgarii consideră că în acest fel se despart de toate relele şi necazurile pe care le-au avut în anul trecut. În Vinerea Sfântă, fiecare familie se duce la magazine şi îşi cumpără oale şi farfurii noi. Tot acum, ţăranii plantează dovlecei, considerând că, în felul acesta, noua recoltă va fi mai „dulce”. În regiunile Samahov şi Oherid fetele gătesc, pentru prima dată în viaţa lor, gogoşi cu miere şi zahăr. Cu o zi sau două înainte de Paşte, fiecare bulgar trimite câte unei familii de musulmani gogoşi şi 10 - 15 ouă roşii. Musulmanii se simt onoraţi să primească aceste daruri şi drept mulţumire oferă celor ce le-au adus câţiva bănuţi. Tot pe parcursul acestor zile, femeile pregătesc colăcei, pe care-i decorează în diferite feluri. În afară de ouăle roşii, femeile pregătesc şi cozonaci, pe care, în noaptea de sâmbătă, îi duc la biserică pentru a fi sfinţiţi. După sfinţire, cozonacii se împart prietenilor, părinţilor şi chiar necunoscuţilor. După terminarea liturghiei de Înviere, fiecare om sparge câte un ou roşu de zidurile bisericii. Ritualul „spargerii” ouălor continuă acasă, unde toţi membrii familiei ciocnesc ouă roşii între ei. Se spune că cel care a rămas până la sfârşit cu oul intact va avea un an plin de bucurii şi împliniri. Timp de 40 de zile, din noaptea de Înviere, bulgarii se salută cu formula „Hristos a înviat!”. Răspunsul este: „Cu adevărat a înviat!”

Grecia

Paştele este una dintre cele mai importante sărbători pentru Biserica Ortodoxă din Grecia, care nu urmează aceleaşi canoane ca Biserica Ortodoxă din Est. În sâmbăta dinaintea primei zilei de Paşte, Patriarhul ortodox deschide sigiliul uşii de la mormântul lui Hristos, care se află în Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim şi iese cu Focul Sfânt. Flacăra, păzită de înalte feţe bisericeşti şi oficialităţi ale guvernului grec, este dusă cu avionul la Atena şi apoi este transportată la o biserică mică din Agia Anargyroi, în Plaka. De aici „iau lumina” toate bisericile din Attika şi din tot restul Greciei.

Sâmbătă seara, oamenii se adună la biserici, aducând cu ei lumânări stinse. La miezul nopţii, preotul anunţă Învierea Domnului Iisus Hristos („Xristos Anesth”) şi le permite credincioşilor să-şi aprindă lumânările din Flacăra Sfântă. După ce au fost îndeplinite toate ritualurile, preotul binecuvântează mâncarea pe care credincioşii au adus-o la biserică şi care va fi servită la masa de Paşte.

După slujba de Înviere, grecii servesc un fel de supă numită „magiritsa”, care seamănă foarte mult cu un drob... lichid. La masa din prima zi de Paşte, friptura de miel pe grătar, „kokoretsi”, este nelipsită. „Christopsomon” (Pîinea lui Hristos) este o altă delicatesă grecească, reprezentând o bucată de pâine rotundă, care este decorată cu o cruce şi ouă roşii. „Apokries” este o tradiţie care se aseamănă foarte mult cu carnavalurile ţinute de o parte dintre catolici. În Atena, în ultimele două weekend-uri de „Apokries” oamenii îmbracă diverse costumaţii şi merg la Plaka, „lovindu-se” unii pe alţii cu nişte beţe din plastic şi aruncând cu confetti.

Ucraina

La ucrainieni, practica vopsitului şi încondeiatului ouălor datează din cele mai vechi timpuri şi este strâns legată de unele legende sau superstiţii. Se crede, de exemplu, că dacă o familie vopseşte de Paşte un număr redus de ouă va trebui să înfrunte, pe tot parcursul anului, forţele oculte ale răului. Dacă, dimpotrivă, vopseşte ouă multe, va reuşi să ţină la distanţă „răul” şi va avea un an plin de bucurii de împliniri. Totodată, ucrainienii cred că dacă rostogolesc un ou prin grâu şi îl îngroapă apoi în pământ vor avea în anul următor bunăstare şi recolte bogate. Pentru ucrainieni, oul vopsit cu o singură culoare are puteri magice. Ei consideră că un om poate fi vindecat de orice boală numai dacă, în ziua de Paşte, îşi pune la gât un ou vopsit. În ziua de Paşte există şi obiceiul ciocnitului ouălor; oamenii considerând că cel al cărui ou nu se sparge va trăi mai mult decât ceilalţi. Ciocnitul este indispensabil între rude sau între îndrăgostiţi. În ziua de Paşte, oamenii se duc la cimitir cu ouă, cozonaci şi vin, pe care le lasă pe morminte în amintirea celor morţi. Un alt obicei spune că în prima zi a sărbătorii Paştelui, fetele trebuie să ofere logodnicilor cât mai multe ouă încondeiate.

Rusia

Paştele în Rusia se sărbătoreşte ţinând cont de canoanele impuse de Biserica Ortodoxă din Est. Încondeierea ouălor este una dintre tradiţiile pascale de bază, cea mai frecventă culoare folosită fiind roşul. Această vopsea este aleasă pentru că simbolizează sângele lui Iisus Hristos. Ruşii obişnuiesc să spargă ouăle roşii folosind cuie, tradiţie ce aminteşte de răstignirea lui Hristos.

Imediat după terminarea slujbei de Înviere, ruşii obişnuiesc să servească cina împreună cu toţi membrii familiei. Cina de Paşte este un festin în adevăratul sens al cuvântului, la care participă un număr mare de credincioşi. Pe lângă multe alte preparate speciale, în cadrul acestei Cine se serveşte şi prăjitură special preparată, denumită „kulich”.