Rușii-lipoveni din Jurilovca, amenințați de schimbările economice

Noul port din Jurilovca, investiţie inaugurată la finalul săptămânii trecute, presupune schimbarea comunităţii tradiţionale de ruşi-lipoveni, locuitorii comunei tulcene începând deja să dezvolte activităţi conexe pescuitului, tradiţie tot mai puţin profitabilă pentru ei.

Inaugurarea noului port a presupus şi un târg de produse tradiţionale, printre cele mai vizitate standuri fiind cele care prezintă produse din lemn şi stuf, semnate de Iulian Bîrsei şi unchiul său, Roman Foca, fost marangoz la fosta întreprindere piscicolă din Jurilovca.

"Sunt tâmplar, marangoz, am lucrat la întreprinderea piscicolă de aici, din Jurilovca. Apoi am lucrat în străinătate, aproape 20 de ani. Acum îl ajut pe nepotul meu. Vrem să facem un pic de artizanat, de tâmplărie care e pe cale de dispariţie şi vrem să ajungem cu bine la bătrâneţe. Marangozeria merge mai puţin, pentru că se caută bărcile din fibră de sticlă, dar noi, dacă o să facem ceva, o să fie ceva simbolic, să păstrăm tradiţia", a declarat, pentru AGERPRES, Roman Foca.

 

 

Nepotul prezintă produse tradiţionale din lemn, îi cere scuze unui turist pentru că nu mai are cărţi vizită şi îi scrie numărul la care poate să-l contacteze pe o hârtie de ambalat.

"Se caută tot mai mult produsele din lemn şi mă bucur că există o clientelă care apreciază genul ăsta de lucrări şi se pare că munca mea chiar este apreciată", a afirmat Iulian Bîrsei.

Printre persoanele care încearcă să-şi găsească un drum diferit, dar apropiat de activitatea tradiţională este şi Vasile Bold. Născut în satul Sălcioara, fost pescar, a lucrat în străinătate ca bucătar, iar odată întors acasă, a construit o pensiune chiar lângă portul inaugurat zilele trecute.

"Pentru pescari, meseria asta nu e atât de avantajoasă. Ei fac toată munca şi în final se aleg mai cu nimic. Când am văzut că, totuşi, pe munca mea sunt foarte puţini bani care rămân, am spus că trebuie să inventez ceva, ceva care să dea plusvaloare. Şi de aici, cu toate celelalte gânduri, speranţe, am încercat să le unim şi a ieşit ce vedeţi aici", a declarat Vasile Bold.

 

 

El este convins că noul port va ajuta comunitatea să se dezvolte.

"Fluxul de persoane va fi clar un avantaj enorm. Şi cu cât se va dezvolta mai mult, că vor veni ambarcaţiuni mult mai performante, lucrurile se vor schimba net", a mai spus Vasile Bold.

La târgul de produse artizanale, unii localnici au încercat să-şi valorifice pasiunile.

"Facem săpunuri naturale din pasiune. La început, am făcut 10.000 de variante până am găsit reţeta corectă, dar am reuşit. Sunt săpunuri cu ulei de cocos, de măsline şi de palmier. Clienţii revin de obicei. Nu este o afacere, nu îndrăznesc încă", a declarat Lidia Gubrei care, alături de soţul şi fiica ei, le-a oferit vizitatorilor săpunuri naturale.

 

 

Pentru alte persoane, pasiunile au devenit o afacere.

"Soţul meu este din Vişina, sat din comuna Jurilovca. Facem plăcintă pe plită. Foaia este făcută manual şi folosim brânză proaspătă de vacă. Se lipeşte foaia cu lapte, se unge cu unt şi e o bunătate. Mergem oriunde sunt târguri. Facem şi fructe de mare", a afirmat Gabriela Brânzan.