Umbrele din mintea copiilor. Fricile pot modela viitorul micilor exploratori

 Fricile sunt o parte inevitabilă a experienței umane, iar copiii nu fac excepție * temerile variază de la teama de întuneric și monștri până la frica de separare sau de eșec * înțelegerea originii acestor trăiri, impactul lor asupra dezvoltării copilului și modalitățile de gestionare sunt esențiale pentru părinți, educatori și psihologi

   Copilăria este o perioadă de descoperire și bucurie, dar și de întâlniri inevitabile cu frici și anxietăți. Într-o lume plină de necunoscute și experiențe noi, copiii pot dezvolta diverse temeri care le afectează profund viața de zi cu zi. De la teama de întuneric și monștri imaginari, până la frica de separare de părinți sau de eșec, aceste frici sunt parte integrantă a creșterii și dezvoltării lor. Înțelegerea acestor frici, a originii lor și a impactului pe care îl au asupra copiilor este crucială pentru părinți, educatori și psihologiTeama de Întuneric

Teama de întuneric este una dintre cele mai comune frici întâlnite la copii. Aceasta poate apărea încă din perioada preșcolară și poate persista în primii ani de școală. Originea acestei frici poate fi atribuită instinctului de conservare. În trecutul evolutiv al omului, întunericul ascundea pericole necunoscute, astfel încât frica de întuneric are o bază biologică solidă. În plus, imaginația copiilor joacă un rol important. În lipsa vizibilității, imaginația lor poate popula întunericul cu monștri sau alte creaturi înfricoșătoare.

„Teama de separare este frecventă la copiii mici, în special în primii ani de viață. Aceasta apare de obicei în jurul vârstei de 6-8 luni și poate persista până la vârsta de 3-4 ani. Această frică este legată de atașamentul față de părinți sau de îngrijitorii principali. Copiii mici nu au încă capacitatea de a înțelege că atunci când părintele pleacă, acesta se va întoarce. Temerea este alimentată și de schimbările în mediul înconjurător, cum ar fi începerea grădiniței sau mutarea într-o casă nouă”, a atras atenția psihoterapeutul Angela Vrânceanu.

Teama de străini este o altă frică comună, care apare în jurul vârstei de 6-12 luni și poate continua în copilăria timpurie. Dste, de asemenea, legată de dezvoltarea atașamentului și este o reacție naturală de protecție. În acest stadiu, copiii încep să recunoască fețele familiare și să se simtă inconfortabil în prezența persoanelor necunoscute. Se poate manifesta prin plâns, agățare de părinți sau chiar refuzul de a interacționa cu străinii.

Fricile pot avea un impact semnificativ asupra dezvoltării copiilor, influențându-le comportamentul, emoțiile și relațiile sociale. Pot provoca stres și anxietate, afectând starea emoțională generală. De exemplu, un copil care se teme de întuneric poate avea dificultăți în a adormi, ceea ce poate duce la oboseală și iritabilitate. În cazuri severe, fricile pot contribui la dezvoltarea tulburărilor de anxietate pe termen lung.

Impactul comportamental, social și mental

Fricile pot influența comportamentul. Un copil care se teme de separare poate refuza să meargă la grădiniță sau la școală, sau poate deveni foarte agățat de părinți. Copiii care se tem de întuneric pot evita să doarmă singuri sau să meargă în camere întunecate. Aceste comportamente pot crea dificultăți în viața de zi cu zi și pot necesita intervenția unui specialist.

Fricile pot afecta relațiile sociale. De exemplu, un copil care se teme de străini poate avea dificultăți în a se integra în grupuri noi sau în a face prieteni. Aceasta poate duce la izolare socială și la dificultăți în dezvoltarea abilităților sociale esențiale.

Dacă temerile nu sunt abordate și gestionate corect, acestea pot avea consecințe pe termen lung asupra sănătății mintale și emoționale a copiilor. Una dintre cele mai grave urmări este dezvoltarea tulburărilor de anxietate care pot afecta semnificativ calitatea vieții și pot necesita intervenții terapeutice pe termen lung.

Probleme de adaptare școlară și în relațiile interpersonale

Fricile pot afecta și performanța școlară a copiilor. De exemplu, un copil care se teme de eșec poate evita provocările academice, ceea ce poate duce la rezultate slabe și la o lipsă de încredere în sine. În plus, frica de separare poate duce la absențe frecvente de la școală, afectând astfel progresul educațional.

Copiii care nu își depășesc temerile pot avea dificultăți în a dezvolta relații interpersonale sănătoase. De exemplu, un copil care se teme de străini poate deveni un adult introvertit, care evită interacțiunile sociale. Aceasta poate afecta relațiile de prietenie, relațiile romantice și chiar relațiile profesionale.

Este esențial ca părinții, educatorii și psihologii să înțeleagă cum să ajute copiii să-și gestioneze fricile prin crearea unui mediu sigur și predictibil, validarea sentimentelor, jocuri și activități creative.

Maura ANGHEL