CSARS-CoV-2 rămâne activ în creier și poate genera efecte similare bolii Parkinson

O nouă cercetare de la Institutul Pasteur din Paris readuce în atenție o temă îngrijorătoare: efectele persistente ale infecției cu SARS-CoV-2 asupra creierului, chiar și la luni bune după faza acută a bolii. Studiul, realizat pe modele animale, confirmă prezența prelungită a virusului în trunchiul cerebral – până la 80 de zile de la infectare – și dezvăluie modificări moleculare cu potențial neurodegenerativ.

COVID-ul de lungă durată – mai mult decât o „ceață” trecătoare

Termenul de COVID de lungă durată nu mai este de mult o simplă ipoteză. În Franța, potrivit Santé publique, aproximativ 4% din populația adultă era afectată de acest sindrom la sfârșitul lui 2022. Iar simptomele nu sunt deloc ușor de ignorat: oboseală cronică, tulburări de memorie, anxietate, dificultăți respiratorii și dureri de cap.

Studiul realizat de cercetătorii de la Pasteur adaugă o nouă dimensiune gravă: persistența virusului în sistemul nervos central. Mai exact, cercetătorii au descoperit că SARS-CoV-2 rămâne prezent în trunchiul cerebral – zona care controlează funcții vitale – chiar și la 80 de zile după faza acută. Acest lucru a fost valabil pentru toate variantele virusului analizate: Wuhan, Delta și Omicron/BA.1.

Un risc tăcut: afectarea căilor dopaminergice

Cel mai tulburător rezultat al studiului este legătura dintre prezența virusului și modificări ale expresiei genelor implicate în metabolismul dopaminei – neurotransmițător esențial pentru memorie, motivație și reglarea emoțiilor. Aceste modificări moleculare imita semnătura bolilor neurodegenerative, în special boala Parkinson. „Infecția pare să afecteze producția de dopamină. Este o explicație plauzibilă pentru simptomele de depresie, anxietate și afectare cognitivă observate la unii pacienți,” afirmă Anthony Coleon, doctorand și autor al studiului. În plus, efectele diferă în funcție de sexul subiecților, ceea ce deschide noi piste de cercetare privind vulnerabilitatea diferențiată între bărbați și femei.

O listă de gene dereglate, o speranță pentru viitor

Pe lângă aceste descoperiri, cercetătorii au identificat o listă de gene ale căror expresii sunt perturbate pe termen lung, oferind posibile ținte pentru tratamente viitoare. Guilherme Dias de Melo, cercetător principal în proiect, susține că studiul ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii care să atenueze efectele neurologice post-COVID.

Aceste rezultate vin într-un moment în care interesul public pentru COVID-19 pare să fi scăzut, dar riscurile pe termen lung rămân reale și serioase. COVID-ul de lungă durată nu este doar o stare de slăbiciune post-infecțioasă, ci un sindrom complex cu posibile implicații neurologice severe. Cazurile de „ceață cerebrală” și depresie ar putea avea, de fapt, o bază virală și moleculară mai profundă decât se credea.

Cercetarea de la Institutul Pasteur reprezintă un semnal de alarmă: pandemia poate fi în retragere, dar consecințele ei vor persista, poate ani de zile, în organismele celor infectați. George SUMĂNARU